Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că nu ar fi rațional ca malul drept al Nistrului să revină la energia electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan (MGRES), după investițiile făcute în independența energetică. El a mai spus că regiunea primește mai puține gaze, iar cumpărarea acestora la prețul pieței și transformarea lor în energie electrică la MGRES ar fi considerabil mai scumpă. Potrivit oficialului, „asta nu înseamnă că Ministerul Energiei exclude din principiu orice opțiune”, dar, „în condițiile de astăzi, răspunsul privind reluarea achizițiilor de la MGRES este nu”.
„În ultimele zile au reapărut întrebările: de ce nu cumpărăm din nou energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan (MGRES), dacă în trecut era mai ieftină? (…) În primul rând, trebuie să explicăm de unde venea acea „energie ieftină”. MGRES producea energie electrică folosind gaze naturale livrate de Gazprom, pentru care regiunea transnistreană nu achita. Contractul Gazprom care făcea posibil acest model nu mai este executat în ceea ce privește livrările respective”, a comunicat Junghietu.
Potrivit ministrului, astăzi, regiunea primește aproximativ 2,5–3 milioane m³ de gaze pe zi, față de circa 5,7 milioane m³/zi anterior. „Aceste volume sunt insuficiente pentru a acoperi și necesarul de producere a energiei electrice pentru malul drept. Prin urmare, nu putem compara prețul istoric al energiei produse din gaze practic neplătite cu costul producerii din gaze cumpărate astăzi la prețul pieței. Am făcut și acest calcul. (…) În condițiile actuale, să cumpărăm gaze la prețul pieței și să le transformăm în energie electrică la MGRES ar fi considerabil mai scump decât mixul de energie pe care îl procurăm acum”, a precizat oficialul.
Junghietu a spus că există și ideea producerii energiei electrice la MGRES pe bază de cărbune.
„Dar și aici realitatea este mai complicată decât pare. Grupurile respective au fost proiectate pentru antracit de calitate înaltă din Donbas. (…) Importul unor asemenea cantități de antracit din Africa de Sud, Vietnam sau SUA presupune costuri și dificultăți logistice majore. Adaptarea cazanelor pentru un alt tip de cărbune este posibilă tehnic, dar estimările experților indică investiții de aproximativ 9,5 milioane EUR pentru fiecare cazan, alte 20–30 milioane EUR pentru reparațiile centralei și lucrări care ar dura aproximativ 9–12 luni. În plus, orice asemenea investiție necesită acordul proprietarului centralei. Și aici ajungem la un alt aspect important. MGRES este controlată de compania rusă Inter RAO UES, inclusă la 23 iulie 2026 pe lista entităților supuse măsurilor restrictive ale UE. R. Moldova este țară candidată la aderarea la UE și își aliniază gradual legislația, politicile și regimul sancțiunilor la cele europene”, a menționat oficialul.
Ministrul a făcut referire și la regulile pieței. „Orice furnizor, inclusiv MGRES, ar trebui să funcționeze în cadrul acestor reguli. Nu putem construi o piață europeană acasă și, în același timp, să creăm excepții permanente pentru un anumit furnizor”, a comunicat Junghietu.
Mult timp, a adăugat ministrul, energia de la MGRES a costat aproximativ 66 USD/MWh, echivalentul a circa 61 EUR/MWh la cursul de atunci. „Să comparăm această cifră cu rezultatele licitațiilor pentru noile capacități regenerabile din Republica Moldova: eolian, prima licitație – aproximativ 67 EUR/MWh; eolian, a doua licitație – aproximativ 62 EUR/MWh; solar, prima licitație – aproximativ 59 EUR/MWh. Cu alte cuvinte, astăzi putem construi în Republica Moldova capacități noi de producere a energiei regenerabile la prețuri comparabile cu ceea ce numeam cândva „energia ieftină de la Cuciurgan”. Diferența fundamentală este că aceste capacități sunt ale economiei noastre, nu depind de gaz rusesc neplătit și contribuie la securitatea energetică pe termen lung”, a adăugat ministrul.
Oficialul a mai spus că „dependența de MGRES era identificată drept vulnerabilitate în Strategia energetică încă din 2013”. „Nu ar fi rațional ca, după investițiile enorme făcute în ultimii ani pentru independența energetică, să reconstruim aceeași dependență. Asta nu înseamnă că Ministerul Energiei exclude din principiu orice opțiune. În energie, circumstanțele și riscurile se pot schimba, iar responsabilitatea noastră este să analizăm permanent toate soluțiile care pot asigura securitatea aprovizionării și cel mai bun cost pentru consumatori. Dar, în condițiile de astăzi, răspunsul privind reluarea achizițiilor de la MGRES este nu. Nu din considerente ideologice, ci din motive foarte concrete”, a conchis oficialul.
***
Amintim că regiunea se confruntă cu o criză energetică.
În luna iulie, compania de stat Energocom a procurat energie electrică din surse interne și din import la un preț mediu ponderat de aproximativ 133,86 EUR/MWh, cu circa 2 euro mai mult decât luna precedentă. Cea mai mare parte a energiei, 75,26%, a fost procurată din import, iar 24,74% a provenit de la producători locali. Detalii AICI.
