BILD

Vila adjunctului lui Hitler, scoasă la vânzare pentru €18 mln

Fosta vilă de vacanță a lui Hermann Göring, adjunctul lui Hitler, de pe insula germană Sylt, este scoasă la vânzare pentru aproximativ 18 milioane de euro. Proprietatea, cunoscută sub numele de Min Lütten, are 200 de metri pătrați, trei dormitoare și trei băi și a fost recent renovată complet.

Terenul pe care a fost construită vila a fost achiziționat în 1936, în numele lui Göring, de a doua sa soție, Emmy, de la moștenitorii antreprenorului evreu Bernard Heilbrunn, pentru o sumă derizorie — 3900 de mărci. Documentele consultate de BILD sugerează că tranzacția s-a realizat în condiții de presiune, în contextul politic al vremii. Soarta familiei Heilbrunn a fost tragică: Irma Heilbrunn, moștenitoarea terenului, a fost internată forțat și, probabil, ucisă în 1940, iar copiii săi au fugit în SUA și Israel.

După război, vila a fost vândută și a trecut prin mai mulți proprietari. În 2019, multimilionarul Hans Nolte a achiziționat proprietatea pentru 8,7 milioane de euro. Acum, Nolte vinde casa, argumentând că valoarea sa arhitecturală și încărcătura istorică justifică prețul cerut.

„Istoria acestei case ne amintește că răul și nebunia se pot ascunde în spatele unei aparente normalități. Din păcate, lumea trăiește din nou asemenea vremuri”, a declarat Nolte pentru BILD.

Cine a fost Hermann Göring

Hermann Göring (1893–1946) a fost una dintre cele mai influente și controversate figuri ale regimului nazist. Veteran decorat al Primului Război Mondial, Göring a aderat la Partidul Național-Socialist în anii 1920 și a devenit rapid unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Adolf Hitler. A jucat un rol central în consolidarea puterii naziste în Germania și a fondat Gestapo, poliția secretă a regimului.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Göring a fost comandantul Luftwaffe (forțele aeriene germane) și unul dintre principalii responsabili de politicile de expansiune și de teroare ale regimului. El a fost, de asemenea, implicat în prădarea de opere de artă din teritoriile ocupate și în persecutarea populației evreiești.

În 1941, Hitler l-a desemnat oficial succesorul său. Însă, spre finalul războiului, influența lui Göring a scăzut considerabil, în special după eșecurile militare ale Luftwaffe. A fost capturat de forțele aliate în 1945 și judecat la Tribunalul de la Nürnberg pentru crime de război și crime împotriva umanității. Condamnat la moarte, Göring s-a sinucis în celula sa în ajunul execuției, în 1946.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Gavriliță, după ce Tofan a propus-o pe Belous la Finanțe: „Am avut marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme”

Ministrul interimar al Finanțelor a venit cu o primă reacție după ce nu s-a regăsit în echipa viitorului Guvern Tofan. Andrian Gavriliță a vorbit, într-un mesaj publicat pe rețele, despre reforma fiscală inițiată în timpul mandatului său, care a stârnit un val de critici în societate, și a recunoscut că a comis greșeli cât timp s-a aflat la conducerea ministerului. Oficialul susține însă că schimbările propuse au fost necesare și dă asigurări că va continua să „ajute țara”, indiferent de rolul pe care îl va avea în continuare.

Gavriliță a spus că a acceptat funcția de ministru al Finanțelor pentru că a considerat că este o perioadă potrivită pentru promovarea unor reforme necesare, fiind conștient că acestea nu vor fi populare.

„Eram conștient că nu aveau cum să fie aplaudate, dar nici nu mă porneam la concursuri de popularitate după un asemenea mandat. Erau lucruri care pur și simplu trebuiau făcute. Și încă trebuiesc.

Din păcate, lucrul de ministru e mai mult decât teorie, cifre, înțelegeri cu FMI și decizii raționale. E un rol profund politic, într-un mediu foarte complex și chiar ostil, mai ales în această perioadă.

Dincolo de greșelile pe care le-am comis personal, am avut și marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă extrem de complicată pentru această guvernare”, a scris oficialul pe Facebook.

Gavriliță a criticat și modul în care au fost reflectate în spațiul public unele dintre deciziile și reformele promovate în mandatul său. El a acuzat unii jurnaliști și experți că ar fi răspândit informații false „în monologuri supărate la TV”. Ministerul interimar al Finanțelor zice că a rămas cu „un gust amar” după ce a constatat, în opinia sa, „cât de vulnerabil este spațiul informațional” din Republica Moldova.

În încheiere, Gavriliță a dat asigurări că va continua să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. Acesta a urat, totodată, „mult succes echipei guvernamentale”.

Amintim, Andrian Gavriliță a preluat funcția de ministru al Finanțelor pe 1 noiembrie 2025, în Guvernul condus de Alexandru Munteanu. Acesta a fost la conducerea instituției timp de peste opt luni.

Una dintre cele mai discutate inițiative promovate în mandatul său a fost reforma bugetar-fiscală, care a stârnit un val de critici. La scurt timp după lansarea consultărilor publice, Ministerul Finanțelor a anunțat că renunță la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor, care urma să intre în vigoare în 2027.

Critici a generat și reforma sistemului de salarizare. După demisia premierului Alexandru Munteanu, președinta Maia Sandu a declarat că unele reforme ar fi putut fi elaborate, consultate și explicate mai bine, astfel încât să obțină sprijinul și încrederea cetățenilor: „Este necesar să regândim o serie de decizii, inclusiv politica fiscală și legea salarizării”.

Pe 17 iulie, premierul desemnat Vasile Tofan a prezentat lista miniștrilor cu care urmează să ceară votul de încredere al Parlamentului pe 21 iulie. La conducerea Ministerului Finanțelor este propusă deputata PAS Victoria Belous, care a deținut această funcție înaintea lui Andrian Gavriliță și care ar urma acum să revină la șefia instituției, în locul acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: