Facebook/Maia Sandu

Vila de la Condriţa, dată în folosinţă refugiaţilor din Ucraina. Maia Sandu: „Sunt cazați 34 de oameni”

Vila de la Condrița a devenit gazdă pentru 34 de refugiați ucraineni. Declarația a fost făcută de președintele Maia Sandu. 

„La Condrița sunt cazați 34 de oameni de câteva zile. Toate spațiile pe care le avem le facem disponibile. Totodată, vreau să le mulțumesc cetățenilor că și-au oferit propriile case refugiaților și ajută. Este un lucru extraordinar și trebuie apreciat”, a declarat președinta Maia Sandu, în cadrul emisiunii Cabinetul din Umbră de la Jurnal TV, potrivit replicamedia.md.

Odată cu alegerea în funcția de președinte, Maia Sandu a spus că va continua să locuiască în apartamentul său. Cât despre vila prezidențială de la Condrița, președinta țării a precizat că administrația prezidențială încearcă să reducă cheltuielile de întreținere a vilei.

Amintim că, a fost creată o și petiție online prin care s-a solicitat ca vila de la Condrița să fie transformată în centru de plasament pentru femei.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Mini-podcast „Generații în dialog”: Viața planificată de sistem sau libertatea de a-ți alege singur drumul? / VIDEO

NewsMaker aduce în atenția cititorilor săi materiale realizate de partenerii din presa regională, pentru ca poveștile și vocile comunităților Moldovei să ajungă la un public mai larg. De această dată, vă propunem un material al colegilor de la „Observatorul de Nord”, din Soroca.

Cât de liber era, de fapt, un tânăr acum 40–50 de ani și cât de ușor este pentru un tânăr de astăzi să-și construiască singur drumul?  Într-un nou mini-podcast din seria „Generații în dialog”, Anastasia Halupneac și Mihai Rusnac pun față în față două realități diferite: o perioadă în care traseul profesional și, uneori, chiar locul în care urma să trăiești erau stabilite de sistem și prezentul, în care tinerii au mult mai multe posibilități de alegere, dar și responsabilitatea de a decide singuri.

Repartizarea obligatorie putea însemna o limitare a libertății personale, dar oferea, în același timp, siguranța unui loc de muncă și un traseu relativ clar. Astăzi, tinerii pot alege unde să studieze, unde să lucreze, dacă rămân acasă sau pleacă peste hotare și chiar dacă vor să-și schimbe complet profesia.

Dar mai multe opțiuni înseamnă automat mai multă libertate? Sau, uneori, libertatea de a alege vine la pachet cu nesiguranță, presiune și frica de a lua o decizie greșită? Firul roșu al discuției este întrebarea: „Ce este mai greu: să decidă statul pentru tine sau să fii obligat să decizi singur totul?”

Vezi AICI și alte ediții ale mini-podcastului „Generații în dialog”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: