nokta.md

Viorel Morari rămâne în arest. Ședința de judecată a avut loc cu ușile închise

Viorel Morari rămâne în arest după ce Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia primei instanțe. Totodată, magistrații au respins demersurile procurorilor, dar și a avocatului acestuia. 

Vasile Foltea, avocatul lui Viorel Morari consideră că decizia instanței de fond este neîntemeiată. El a cerut eliberarea clientului său. La rândul lor, procurorii au cerut 30 de zile de arest și nu 20 de zile așa cum a decis Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

Deși începutul ședinței de judecată trebuia să fie cu ușile deschise, Viorel Morari nu a fost adus în sala de judecată împreună cu alți inculpați (judecătorii au examinat mai multe dosare în același timp). Când Morari a fost adus în sala de judecată, un ofițer al Detașamentului cu Destinație Specială „Pantera” i-a cerut reporterului NM să părăsească sala de judecată și a închis ușa cu cheia.

La începutul ședinței, avocatul lui Morari a solicitat recuzare completului de judecători. După cum a explicat Flotea, acest complet de judecători s-a pronunțat în privința măsurilor preventive împotriva lui Morari.

„Atunci ei au scris că arestarea este legală. Eu consider că în acest mod ei au dat un semnal judecătorilor primei instanțe că măsura de arest pentru 20 de zile este justitificată. Ceea ce s-a întâmplat și a doua oară”.

Amintim că Viorel Morari a fost reținut vineri, 10 ianuarie. O zi mai târziu, acesta a fost învinuit de depășirea atribuțiilor de serviciu și fals în acte.

Potrivit materialelor anchetei, în martie 2017, Morari a înregistrat ilegal plângerea fostului lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc și a inițiat un dosar penal în care ar fi fost incluse date false.

Potrivit Procuraturii Generale, Morari ar fi făcut acest lucru în interes propriu, dar și în interesul lui Vladimir Plahotniuc și a persoanelor din anturajul acestuia, în dosarul „furtului miliardului”, împiedicând, astfel, acheta obiectivă a dosarului penal.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Congresul Național al Memoriei, dedicat foametei organizate și deportărilor staliniste. Grosu: Aceste tragedii nu sunt doar statistici

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, dedicată foametei organizate din 1946-1947 și primului val al deportărilor staliniste, are loc astăzi, 28 iunie, la Chișinău. În cadrul evenimentului, participanții au vorbit despre importanța păstrării memoriei victimelor represiunilor sovietice și despre inițiativele legislative privind condamnarea negării acestor tragedii.

Congresul Național al Memoriei se desfășoară la Palatul Republicii din Chișinău. Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.

La eveniment participă, între alții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica, istorici, cercetători și clerici.

Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date, înseamnă oameni, familii, destine. Iar istoria noastră poartă răni adânci. (…) Nu există sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Și tocmai de aceea, istoricii, colegii mei, au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită în continuare cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu la eveniment.

Oficialul a menționat că Parlamentul consolidează cadrul legal în memoria victimelor represiunilor politice, menționând proiectul de lege care va introduce răspundere penală pentru persoanele care neagă public foametea și deportările din timpul regimului totalitar sovietic. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și votată în prima lectură.

Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr a cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului: cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. (…) Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: