Tudor Mardei | NewsMaker

Vladimir Plahotniuc își va afla sentința după Paști. Procurorii cer 25 de ani de închisoare UPDATE

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, își va afla sentința în dosarul „Frauda bancară” pe 22 aprilie 2026. Decizia a fost luată de magistrați pe 25 martie.

Adus pe 25 martie în fața instanței, Plahotniuc a expus timp de șase ore poziția sa și a cerut instanței să-i acorde timp pentru pregătirea ultimei declarații, însă cererea i-a fost refuzată. În ultima sa declarație, el a spus că nu este sfânt, dar că nu a fost implicat în furtul unui miliard.

Într-un final, magistrații au decis că sentința în dosarul „Frauda bancară” va fi pronunțată pe 22 aprilie.

Amintim că procurorii cer 25 de ani de detenție pentru fostul lider democrat.

Actualizare: Avocatul Lucian Rogac a spus că Plahotniuc, în decursul a șase ore, „a dat cu capul de pământ probele apărării”. „A demontat toate cele mai mici acuzații pe care le-au intuit procurorii în dosar. (…) A demonstrat faptul că nu este vinovat și nu este nicio probă care să demonstreze crearea și conducerea organizației criminale, pretinsa escrocherie și pretinsa spălare a banilor”, a adăugat el. Totodată, el a invocat viteza în procesul de judecată și a calificat-o drept „regretabilă”.

Procurorul Alexandru Cernei a declarat că „strategia apărării nu a suprins cu ceva nou”. „În primul rând, au fost invocate anumite neconcordanțe procesuale, care au fost dezbătute pe perioada procesului de judecată și au fost respinse ca nefondate. Au fost invocate obiecții, care, la fel, au fost analizate în discursul acuzatorului. (…) Au fost invocate aplicări eronate ale legii penale, care nu au un fundament juridic”, a spus Cernei.

Totodată, procurorul a menționat că la ședința din 25 martie Plahotniuc „practic a repetat poziția sa care a expus-o în cadrul audierilor în calitate de inculpat în instanța de judecată”. „Avem un element nou și anume faptul că inițial dumnealui a negat absolut că companiile implicate în actul a acuzare ar fi dânsul beneficiar efectiv și că a recepționat careva fonduri bănești din cele trei bănci. Astăzi, versiunea înaintată de către inculpat deja s-a modificat. Dumnealui acceptă că acele companii îi aparțineau în calitate de beneficiar efectiv, a recepționat acele sume de bani, doar că motivul acelor tranzacții ar fi o înțelegere între dânsul cu Platon și Ilan Șor privind restituirea unei datorii sau a unei înțelegeri cu privire la vânzarea/cumpărarea unui pachet de acțiuni de la Banca de Economii”, a spus procurorul.

***

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Nu excludem”: Ozerov admite că „unele drone” care survolează Moldova ar putea fi rusești

Ambasadorul agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, nu exclude că „unele dintre dronele” care survolează teritoriul Republicii Moldova ar putea fi rusești. Totuși, acesta susține că ținta Rusiei nu este Republica Moldova, ci Ucraina. Declarațiile au fost făcute pentru Soroca TV. Menționăm că, potrivit celor mai recente date prezentate de Chișinău, începând cu anul 2022, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat ilegal în mai mult de 80 de cazuri, fiind implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.

„În primul rând, nimeni până acum nu ne-a demonstrat că acestea sunt drone rusești. (…) În al doilea rând, da, nu excludem și nu negăm că unele dintre aceste drone ar putea fi rusești. În contextul intensificării atacurilor asupra logisticii Ucrainei, iar acest lucru nu este un secret, ca răspuns la atacurile pe care Ucraina le efectuează asupra logisticii Rusiei. Dar, în același timp, trebuie menționat că Republica Moldova nu este o țintă. Prin urmare, amplificarea aici a stărilor de confruntare, a amenințării unui război și a pregătirii chipurile a Rusiei de a ataca Republica Moldova, este absolut nefondată”, a declarat Ozerov, prezent la un festival etnic din Soroca.

***

Menționăm că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova l-a convocat în repetate rânduri pe Ozerov pentru a-și exprima protestul față de căderea unor drone pe teritoriul țării.

În februarie 2025, de exemplu, Chișinăul i-a prezentat lui Oleg Ozerov fragmente ale unor drone căzute pe teritoriul Republicii Moldova, pe care era inscripția Gheran-2. „De unde știți că sunt rusești? (…) Inscripțiile pot fi aplicate de orice persoană, și în acest sens nu excludem provocările din partea unor terțe părți”, comunica Ozerov după ce a ieșit de la MAE. Detalii AICI.

În luna august 2026, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că unele drone ajung din întâmplare în țara noastră, iar altele „pentru că sunt trimise și nu doar în spațiul nostru aerian”. Detalii AICI.

***

Începând cu anul 2022, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat ilegal în 81 de cazuri, comunica, pe 24 septembrie 2026, Ministerul Apărării. Potrivit instituției, au fost implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală. Detalii AICI. Datele au fost prezentate după ce, în dimineața aceleiași zile, patru obiecte aeriene au survolat ilegal teritoriul Republicii Moldova. Detalii AICI.

Amintim că, în ajun, pe 26 septembrie, un obiect aerian a intrat ilegal în spațiul aerian al Republicii Moldova, la ora 11:16, dinspre Ucraina. La ora 11:18, acesta a părăsit spațiul aerian al țării, îndreptându-se spre Ucraina.

În aceeași zi, în extravilanul satului Volintiri, raionul Ștefan Vodă, au fost depistate fragmente ale unei drone.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: