Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a semnat Legea „Cu privire la utilizarea simbolurilor Victoriei pe teritoriul Găgăuziei”. Legea a fost adoptată, în unanimitate, de Adunarea Populară a Găgăuziei pe 29 aprilie curent.
Potrivit proiectului de lege, pe teritoriul Găgăuziei „este permisă fabricarea, depozitarea și purtarea în mod liber a simbolurilor Marii Victorii din 9 mai 1945 – panglicile Sfântului Gheorghe și steagurile roșii al Victoriei”.
Amintim că pe 14 aprilie, Parlamentul de la Chișinău a votat pentru interzicerea „simbolurilor agresiunii militare în țară”, inclusiv și panglica Sfântului Gheorghe. Iar din 20 aprilie, pe teritoriul Republicii Moldova este deja interzisă confecționarea, promovarea sau răspândirea panglicii Sfântului Gheorghe și a semnelor distinctive ale armatei ruse în războiul din Ucraina.
Persoanele fizice care vor sfida noua lege pot fi sancționate cu amendă de la 4500 la 9000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. În privința persoanelor cu funcție de răspundere poate fi aplicată amenda de la 9000 la 18 000 de lei și, respectiv, în privința persoanelor juridice amendă de la 18 000 la 30 000 de lei.
Decizia Adunării Populare a Găgăuziei prin care se permite purtarea și păstrarea bandei bicolore negru-portocaliu pe teritoriul Găgăuziei conține toate aparențele unui act ilegal – a declarat ministrul Justiție Sergiu Litvinenco, pe 29 aprilie. Oficialul a menționat că actul urmează a fi supus controlului de legalitate prin intermediul oficiului teritorial al Cancelariei de Stat.
„Întrucât un asemenea act poate avea consecințe grave, din punctul meu de vedere, se poate recurge la sesizarea directă a instanței de contencios administrativ, solicitându-se totodată suspendarea actului contestat, în corespundere cu prevederile legislației naționale”, a precizat Litvinenco.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Comisia Electorală Centrală va începe pe 20 iulie recepționarea actelor pentru înregistrarea candidaților la alegerile parlamentare. Partidele și blocurile trebuie să prezinte liste care vor include între 51 și 111 persoane, respectând echilibrul de gen de cel puțin 40% pentru fiecare sex.
PAS: coaliție
Partidul de guvernământ PAS a început negocierile privind o posibilă coaliție în viitorul Parlament. Potrivit liderului PAS, Igor Grosu, partidul este deschis la colaborare doar cu forțele care susțin integrarea europeană, excluzând orice alianță cu Partidul MAN al primarului Ion Ceban și cu «Partidul Nostru» al lui Renato Usatîi. Grosu a confirmat că va conduce lista electorală PAS, iar al doilea pe listă va fi premierul Dorin Recean.
Grosu a declarat că PAS poartă negocieri pentru o coaliție cu blocul «Împreună», dar, dintre partidele din acest bloc, doar «Platforma Demnitate și Adevăr» (DA) ia în considerare participarea în alegeri pe lista PAS. Liderul DA, Dinu Plîngău, a confirmat discuțiile, spunând că acestea durează de câteva luni și că scopul lor este «să împiedice venirea la putere a forțelor pro-ruse».
Partidul Social-Democrat European (PSDE, fostul Partid Democrat) a criticat tentativa PAS de a include reprezentanți DA pe lista sa, calificând-o nu drept o consolidare, ci o monopolizare a taberei pro-europene. PSDE consideră că «PAS caută nu o alianță autentică, ci o subordonare politică».
Răspunzând criticilor privind includerea pe listă a unor muzicieni și sportivi cunoscuți, Grosu a spus că este mai important ca un deputat să reprezinte societatea și să contribuie la dezvoltarea țării prin experiența sa, decât să știe să scrie legi.
Blocul lui Șor și sancțiunile UE
Blocul «Victorie» al lui Ilan Șor a condamnat sancțiunile UE împotriva blocului și a liderilor partidelor fondatoare. Șor a numit sancțiunile «o ingerință brutală» în alegeri și a promis că le va contesta în instanțele UE și CEDO. Anterior, intenții similare au fost anunțate de Victoria Furtună de la Partidul «Moldova Mare» și de liderul Partidului «Șansă», Alexei Lungu.
Apelul veteranilor
Veteranii războiului din Transnistria au acuzat Kremlinul și partidele pro-ruse de «declanșarea unui război hibrid» împotriva Moldovei și au cerut «retragerea necondiționată a trupelor ruse» de pe malul stâng al Nistrului.
Veteranii au cerut, de asemenea, crearea unor «alianțe internaționale de apărare pentru protejarea suveranității și cursului european al Moldovei».
Grosu le-a mulțumit veteranilor pentru sprijinul acordat direcției pro-europene a Moldovei și a promis să lupte împreună cu ei împotriva propagandei ruse și a politicienilor pro-ruși.
Ministerul Apărării: apărare antiaeriană și NATO
Ministerul Apărării a anunțat că a luat măsurile necesare pentru întărirea apărării antiaeriene, în contextul încălcării repetate a spațiului aerian de rachetele și dronele rusești. Care anume măsuri au fost luate, ministerul nu a precizat «din motive de securitate».
Potrivit presei, este vorba despre achiziția a 44 de sisteme portabile antiaeriene Piorun din Polonia.
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis că fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin, nu a trecut vetting-ul deoarece a demisionat după începerea verificărilor. Cinci din opt membri ai CSP au susținut această decizie. Alina Nesterov, membră a CSP, a propus sesizarea Curții Constituționale în privința constituționalității normelor privind demisia voluntară și vetting-ul.
Ceban și România
Ministra de externe a României, Oana Toiu, a declarat că primarului Chișinăului, Ion Ceban, i s-a interzis accesul în România și în spațiul Schengen din cauza «legăturilor complexe documentate» cu Rusia, considerate o amenințare la adresa securității naționale.
Ceban a calificat acuzațiile ca neîntemeiate și motivate politic. El a spus că nu i s-au prezentat dovezi și că interdicția este o tentativă de influențare a opiniei publice înaintea alegerilor parlamentare din Moldova.
Chișinău — 589 de ani
Ieri s-au împlinit 589 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului, într-un act al domnitorilor moldoveni Ilie și Ștefan din anul 1436, unde orașul este menționat ca o mică așezare pe rutele comerciale. Acest document vechi, scris în limba slavonă și păstrat în arhivele din Varșovia, confirmă importanța istorică a Chișinăului încă dinainte de dezvoltarea sa urbană.
Cu această ocazie, primăria a publicat fotografii cu orașul de acum o sută de ani și din prezent.
Seceta în Moldova
Situația culturilor de porumb și floarea-soarelui este «critică», potrivit Ministerului Agriculturii. Cauza — seceta prelungită și căldura extremă. Pentru a evita pierderi suplimentare din recoltă, este necesară modernizarea urgentă a sistemelor de irigare și introducerea tehnologiilor agricole moderne, a precizat ministerul.
Energetică
Hidrocentrala de la Costești ar putea să își dubleze producția de energie prin construirea unor stații eoliene și solare plutitoare cu o capacitate între 5 și 10 MW, a anunțat Ministerul Energiei. Proiectul mai prevede instalarea de acumulatoare pentru stocarea energiei, ceea ce va crește fiabilitatea și eficiența întregului complex energetic.
Teleradio-Moldova: un nou scandal
Adjuncta directorului Teleradio-Moldova, Ecaterina Covali, a demisionat. Informația a fost făcută publică de Corneliu Popovici, membru al Consiliului TRM, care a spus că Covali a fost «forțată să plece» după ce a semnalat nereguli în activitatea directorului general, Vlad Țurcanu. Popovici a acuzat conducerea de presiuni asupra «puținilor profesioniști» și a cerut demisia lui Țurcanu, dar propunerea sa nu a fost susținută de ceilalți membri ai consiliului.
Mitropolia Moldovei
Mitropolia a anunțat că va organiza un Drum al Crucii și al Pocăinței în jurul Chișinăului între 18 și 19 iulie, subliniind că evenimentul are un caracter strict religios și nu este legat de politică. Mitropolia i-a chemat pe credincioși să participe la acest eveniment anual.
Agenda zilei, 18 iulie:
13:00 — Conferință de presă a Ministerului Educației 14:00 — Ședință a Comisiei Electorale Centrale
