playteh.ro

„Voi apela la CtEDO”. Cum o plimbare în parc i-a adus unui bărbat un șir de procese de judecată

Bărbatul din capitală, despre care NM a scris acum câteva zile că a fost amendat de poliție cu 22,5 mii de lei pentru că se plimba în parcul „Muzeul Satului” din sectorul Botanica al capitalei, continuă să își caute dreptatea. Judecătoria Chișinău cu sediul Ciocana și Curtea de Apel Chișinău au respins contestația depusă de acesta. Acum, Viorel Guidea își propune să depună o sesizare la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO).

„Am pierdut ambele procese de judecată. Dar o să contestez la CtEDO”, a menționat Viorel Guidea pentru NM.

Totul s-a întâmplat pe 13 aprilie, când bărbatul de 41 de ani a decis să facă câțiva pași pentru a lua o gură de aer proaspăt. Acesta a intrat în parcul „Muzeul Satului” de la marginea orașului, iar în scurt timp a fost oprit de patru polițiști care au întocmit un proces-verbal, pe motiv că a încălcat măsurile restrictive impuse din cauza pandemiei de coronavirus. Bărbatul rămâne, însă, de părere că decizia oamenilor legii nu este justificată, pe motiv că se afla singur în parc și nu a pus în pericol sănătatea altor persoane.

Viorel Guidea aduce drept exemplu cazul unei femei care a fost amendată pentru că făcea sport în parcul Valea Tradafirilor din sectorul Botanica al capitalei. Cauza sa a fost examinată de același judecător, însă decizia a fost alta, iar contestația depusă a fost acceptată.

Mai mult, bărbatul spune că a cerut să îi fie acordată asistență juridică gratuită, însă solicitarea i-a fost refuzată.

„La a doua judecată am cerut să-mi fie oferită asistență juridică garantată din partea statului și nu mi s-a oferit. Am întrebat doamna care m-a sunat și m-a anunțat ora procesului și ea a zis că Curtea de Apel nu e datoare să-mi ofere asistență juridică gratuită. Întrebarea este cum CtEDO va aprecia acest fapt și cum va interpreta ea aceste fărădelegi”, spune Viorel Guida.

Contactat de NM, avocatul Ion Cobîșenco susține că bărbatul avea dreptul să fie asistat gratuit de către un apărător, în cazul în care nu dispune de mijloace suficiente pentru a plăti serviciile de asistență juridica. Mai mult, acesta ar avea șanse de câștig la CtEDO, dacă va reuși să demonstreze că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

„Potrivit jurisprudenței CtEDO, contravenție constituie o infracțiune minoră și se bucură de acoperirea procesuală a drepturilor fundamentale ale omului stipulate în Convenția pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale. În acest context, multe dintre aceste cauze contravenționale vor aduce noi condamnări Republicii Moldova, mai ales pentru încălcarea art. 6 din Convenție care reglementează dreptul la un proces echitabil. Articolul 76′ Cod contravențional nu stabilește clar latura obiectivă a acestei contravenții și, prin urmare, organele de drept comit o serie de erori judiciare menite să încalce drepturile și libertățile noastre fundamentale. Referitor la asistență juridica garantată de stat, menționez că art. 6, parag. 3, lit. c) din Convenție stabilește că orice acuzat are, mai ales, dreptul să se apere el însuși sau să fie asistat de un apărător ales de el și, dacă nu dispune de mijloacele necesare remunerării unui apărător, să poată fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiției o cer”, a precizat Ion Cobîșenco.

Precizăm că, potrivit legii, nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a pus în pericol sănătatea publică se pedepsește cu amendă de la 22 500 lei la 25 000 de lei aplicată persoanei fizice, și de la 50 000 lei la 75 000 lei aplicată persoanei juridice.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: