Vot pozitiv în Parlament: STRATCOM poate trece sub control prezidențiale. Opoziția: se tem că pierd alegerile

Centrul responsabil de contracararea dezinformării ar putea trece în subordinea Președinției. Proiectul de lege, propus de majoritatea parlamentară PAS, a fost votat în prima lectură în cadrul ședinței plenare din 12 iunie, în ciuda criticilor venite din partea opoziției.

Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor a calificat inițiativa drept o încercare de consolidare a controlului politic înaintea alegerilor parlamentare.

„De ce fac asta? De frică. Se tem că la toamnă pierd majoritarea. (…) Își trag în grabă o umbrelă prezidențială și se baricadează după ușa Președinției. (…) Ne apropiem, cu pași rapizi, de un regim prezidențial camuflat”, a declarat deputata BCS Adela Răileanu.

Autorii proiectului susțin însă că instituția va fi mai eficientă dacă va fi sub conducerea Președinției și va raporta permanent Consiliului Suprem de Securitate.

„Putinismul e o mare boala, pute a sânge acolo pe unde trece. Ceea ce trebuie noi să facem, este să contracarăm această schizofrenie care duce spre delir și grandomanie. Oamenii trebuie să trăiască în pace indiferent de naționalitate și limba pe care o vorbesc. Ceea ce se face prin propagandă este să ne urâm, să ne divizăm”, a declarat deputatul PAS Lilian Carp, unul dintre autori.

„Dacă legea deranjează, înseamnă că este bună, că țintește acolo unde trebuie”, a adăugat deputatul PAS Ion Babici.

Proiectul de lege propus de deputați PAS prevede trecerea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării în subordinea Președinției și redenumirea acestuia în Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării. Instituția își va concentra activitatea pe prevenirea dezinformării, educarea publicului și reducerea impactului informațiilor false.

Directorul Centrului va fi numit de Președinte și va deveni membru din oficiu al Consiliului Suprem de Securitate. Proiectul mai prevede formarea unui nou Consiliu consultativ, cu rol consultativ, alcătuit din specialiști, oficiali și reprezentanți ai societății civile.

Documentul propune și alinierea terminologiei la standardele europene, precum și extinderea valabilității Concepției de comunicare strategică până în 2030, pentru a asigura coerența cu Strategia națională de securitate.

Inițiativa legislativă urmează a fi examinată de Parlament în cea de-a doua lectură.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: