SUA și aliații săi se pregătesc pentru un conflict prelungit în Ucraina. Despre acest lucru scrie publicația Washington Post pe 18 iunie, citând sursele sale din Departamentul de Stat. Potrivit sursei citate, administrația Biden sporește asistența militară pentru Kiev doar pentru a preveni prelungirea luptei.
Potrivit unuia dintre interlocutorii publicației din Departamentul de Stat, posibilitatea unor ostilități prelungite a fost discutată la Casa Albă chiar înainte de începerea invaziei ruse, când presa a început să relateze despre probabilitatea unui conflict armat. Oficialul a explicat că creșterea furnizării de arme americane către Ucraina vizează tocmai prevenirea prelungirii ostilităților: Washingtonul încearcă să determine Moscova să renunțe la ei, în același timp, să consolideze poziția Kievului în negocierile de pace.
Reamintim că pe 15 iunie, președintele american Joe Biden și-a anunțat intenția de a transfera în Ucraina un nou lot de ajutor militar în valoare de 1 miliard de dolari.
Potrivit acestuia, este vorba despre „artilerie suplimentară, arme pentru apărarea de coastă, muniție pentru artilerie, sisteme moderne de rachete”.
Chișinăul și Bucureștiul continuă discuțiile privind reintegrarea regiunii transnistrene. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a avut joi, 2 aprilie, o întrevedere cu ambasadorul România în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, în cadrul căreia a fost discutat subiectul.
Biroul politici de reintegrare a transmis într-un comunicat că, în cadrul discuțiilor, oficialii au abordat un „spectru larg” de subiecte axate pe situația actuală din raioanele de est ale Republicii Moldova.
„În calitate de membru al Uniunii Europene, România are un rol deosebit în promovarea sprijinului comunitar pentru atingerea dezideratului de reintegrare. De asemenea, vicepremierul a evidențiat ajutorul acordat în gestionarea crizei ecologice de pe Nistru, care a contribuit la crearea unui cadru practic pentru apropierea celor două maluri”, a comunicat instituția.
Valeriu Chiveri și Cristian-Leon Țurcanu au mai evocat deschiderea de a consolida eforturile pentru susținerea și promovarea unor politici sustenabile în beneficiul cetățenilor din localitățile amplasate în perimetrul Zonei de Securitate.
La rândul său, diplomatul a transmis, într-o postare pe Facebook, că întrevederea cu Chiveri a fost „foarte bună” și că a reafirmat disponibilitatea României de a sprijini procesul de reintegrare al regiunii transnistrene.
„Reintegrarea politică, economică și socială se desfășoară într-un context regional complicat, însă România și UE sunt alături de Republica Moldova în acest proces asiduu și complex”, a menționat ambasadorul.
gov.md
Amintim că, la începutul lunii martie, în cadrul unei vizite la București, Valeriu Chiveri a mai discutat despre regiunea transnistreană și evoluțiile din procesul de reintegrare cu ministra de Externe a României, Oana Țoiu.
În ultimele luni, Chișinăul a reluat discuțiile cu administrația nerecunoscută de la Tiraspol privind reglementarea diferendului transnistrean, după o pauză de peste 15 luni. Pe 26 februarie, Valeriu Chiveri s-a întâlnit cu reprezentantul politic al părții transnistrene, Vitalii Ignatiev, la sediul Misiunii OSCE de la Tiraspol. O nouă întrevedere este programată pentru mijlocul lunii aprilie. Între timp, mai multe grupuri de lucru pe mai multe domenii poartă discuții.
De asemenea, jurnalistul Vladimir Soloviov a publicat recent un document de 14 pagini privind soluționarea conflictului, pregătit de autoritățile de la Chișinău. Acesta prevede o perioadă de tranziție în procesul de reglementare a diferendului transnistrean. Potrivit documentului, controlul asupra regiunii ar urma să fie preluat temporar de o administrație internațională, care să supravegheze demilitarizarea și democratizarea regiunii transnistreană. Ulterior, ar urma ca autoritățile constituționale de la Chișinău să preia treptat controlul deplin.
Vicepremierul Valeriu Chiveri a confirmat autenticitatea documentului, dar a subliniat că acesta nu este un plan de reintegrare propriu-zis, ci un non-paper aflat în consultare cu partenerii europeni. Oficialul a precizat că este vorba despre „testarea unor idei care ar putea fi luate în calcul pe viitor” și a recunoscut că unele prevederi au fost discutate cu partenerii europeni în timpul vizitei la Bruxelles.
