pravda.com.ua

Zelenski cere statelor europene arme noi: „Copiii ucraineni îi scriu lui Moş Crăciun că vor sisteme antiaeriene”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, le-a cerut liderilor, care participă în Riga la summitul „Forţa expediţionară comună” (JEF), ajutor militar pentru a învinge Rusia. Liderul de la Kiev a solicitat în special sisteme antiaeriene, tancuri, artilerie şi muniţii, afirmând în acelaşi timp că ultimul atac al Rusiei asupra infrastructurilor energetice ucrainene a fost efectuat cu un nou lot de drone iraniene Shahed, relatează Agerpres.

Liderii acestui grup de state din zona baltică şi nordică a Europei condus de Marea Britanie s-au reunit în Letonia pentru a aborda asistenţa oferită Ucrainei în faţa agresiunii ruse lansate în februarie.

Deşi de atunci aliaţii occidentali, în special SUA, au dat Ucrainei un ajutor semnificativ constând în arme, muniţii, programe de instrucţie pentru armata ucraineană şi fonduri, Kievul insistă că are nevoie de mai mult pentru a înclina balanţa în favoarea sa în acest conflict care durează deja de zece luni.

„Depinde mult de voi cum se va termina acest război. Cu cât forţele noastre de apărare sunt mai performante, cu atât mai repede agresiunea rusă va eşua. Copiii ucraineni cer în scrisorile lor către Moş Crăciun sisteme antiaeriene, arme, victorie”, a adăugat el.

Zelenski le-a solicitat să sporească livrările de sisteme de apărare antiaeriană pentru Ucraina.

„Un scut aerian de 100% pentru Ucraina, acesta ar fi unul dintre cele mai de succes obstacole împotriva agresiunii ruse şi este nevoie de acesta imediat”, a indicat preşedintele ucrainean.

Într-un aparent reproş la adresa guvernului de la Berlin, care nu este reprezentat la summitul din Letonia, el a spus că ‘„nu există nicio explicaţie” pentru faptul că Ucraina nu primeşte tancuri germane Leopard.

”Pentru ca operaţiunile noastre de apărare să fie mai reuşite avem nevoie de vehicule blindate, în special tancuri”, a subliniat Zelenski, care în continuarea intervenţiei sale i-a cerut fiecărui participant la summit câte ceva.

El a cerut astfel Olandei, a cărei armată are şi ea în dotare tancuri germane Leopard, să intervină pentru a ajuta Ucraina să le obţină, Suediei şi Danemarcei le-a solicitat mai multe obuziere autopropulsate şi de asemenea avioane de vânătoare Gripen Suediei, Lituaniei i-a cerut mai multe rachete antiaeriene Stinger, Letoniei şi Estoniei muniţii şi piese de schimb pentru artilerie, Finlandei blindate, artilerie şi dispozitive anti-dronă, iar Norvegiei mai multe sisteme antiaeriene NASAMS.

”Acest război este în mare parte un război de artilerie şi Ucraina are nevoie de mai multe tunuri pentru a putea opri ofensivele ruseşti şi pentru a-şi continua propriile contraofensive”, a declarat marţi ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba.

Ajutorul militar expediat Ucrainei a contribuit mult la eşecurile armatei ruse, dar în acelaşi timp a diminuat semnificativ stocurile occidentale, iar în privinţa muniţiilor de artilerie completarea lor va necesita 10-15 ani, a avertizat proprietarul unei mari companii cehe producătoare de armament implicată în ajutorul militar oferit Ucrainei.

În intervenţia sa la summitul JEF preşedintele ucrainean a mai spus că atacul rusesc din noaptea de duminică spre luni asupra infrastructurilor energetice ucrainene a fost efectuat cu 34 de drone care provin dintr-un nou lot de 250 de drone Shahed furnizate de Iran.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: