Externe

Zelenski, după vizita lui von der Leyen: Ucraina e în așteptarea eliminării prompte a tuturor restricțiilor cu privire la produsele agricole

Malvina Cojocari
| 9 mai, 2023
17:13

Ucraina se așteaptă ca Uniunea Europeană să elimine prompt toate restricțiile la exportul produselor agricole. Declarațiile au fost făcute de către președintele Ucrainei Vladimir Zelenski, pe 9 mai, după întâlnirea cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, scrie rbc.ua.

Zelenski a spus că a discutat cu von der Leyen situația cu exportul de produse agricole ucrainene. În urma negocierilor, politicienii au ajuns la un acord comun cu privire la importanța contribuției Ucrainei la securitatea alimentară globală a lumii. Liderul de la Kiev a remarcat, de asemenea, succesul general în sectorul alimentar, în special, programele „Зерно из Украины”și „Пути солидарности”.

„Solidaritatea nu poate fi mai mică decât nevoia obiectivă, dar, din păcate, am întâmpinat probleme în ceea ce ar trebui să fie alte manifestări generale de solidaritate. Acest lucru este proporțional cu amenințările care există astăzi. Dur și chiar mai dur, ca și în război, măsurile protecționiste ale vecinilor noștri nu pot decât să dezamăgească”, a spus Zelenski.

Președintele a subliniat că orice restricții asupra exporturilor ucrainene sunt absolut inacceptabile în acest moment, deoarece acest lucru întărește nu Europa, ci capacitățile țării agresoare.

„Propunem să înființăm un grup consultativ care să monitorizeze problemele relevante și să se abțină de la a lua orice decizie cu privire la comerț fără consultări cu Ucraina”, a adăugat el.

Zelenski a adăugat că Ucraina se așteaptă ca UE să elimine prompt toate restricțiile la exportul de produse agricole, dacă există voință politică în acest sens. El a menționat că discuțiile de astăzi cu președintele Comisiei Europene arată că există o astfel de voință.

Amintim că pe 15 aprilie 2023, guvernul polonez a interzis importul și tranzitul produselor agricole ucrainene până la 30 iunie. Lista alimentelor interzise include 18 produse, inclusiv cereale, lapte, ouă, carne, miere și altele. În urma Poloniei, Ungaria, Slovacia și Bulgaria au introdus o interdicție privind importul de produse agricole ucrainene. Din 19 aprilie, România a instituit controlul vamal pentru toate produsele agricole care provin din Ucraina.

Pe 21 aprilie, miniștrii Agriculturii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia și Ungaria au anunțat importarea tot mai mare de produse agricole din Ucraina, ceea ce „provoacă grave distorsiuni ale pieței și dăunează producătorilor agricoli din UE, în special în statele membre de la granița sau în apropierea Ucrainei” și a cerut Comisiei Europene să interzică importul unui număr de produse din Ucraina.

În perioada 2 mai – 5 iunie, Comisia Europeană a impus restricții la exportul de cereale ucrainene în cinci țări ale Uniunii Europene – Bulgaria, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Restricțiile se aplică doar la patru produse agricole – grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea soarelui.

Moldova intenționează să se alăture deciziei UE privind introducerea unei interdicții temporare a importului de grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui din Ucraina. Ministerul Agriculturii al Republicii Moldova a explicat că este vorba de rămășițele mari de cereale din depozite, motiv pentru care fermierii locali încep să se îngrijoreze de disponibilitatea spațiului pentru depozitarea noii culturi.

Viceministrul Dezvoltării Economice, Comerțului și Agriculturii, Taras Kacika, a declarat că Ucraina se pregătește să impună o interdicție a importurilor din Republica Moldova ca răspuns la decizia de a impune restricții exporturilor agricole ucrainene.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

produse agricole, ucraina, zelenski

Știri similare

Aderare la UE

Zelenski a mulțumit UE pentru consensul privind Ucraina: „Felicităm și Moldova pentru acest pas pe care îl facem împreună”

Politică

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski: Rusia a pierdut Republica Moldova

Știri

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

| 14 iunie, 2026
10:58

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

„Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

„Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

„Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.