Moldova1

Șeful Inspectoratului de Probațiune și-a dat demisia după crima de la Măgdăcești. Ministerul Justiției: „Sistemul a eșuat”⚡️⚡️⚡️

Directorul Inspectoratului Național de Probațiune (INP), Viorel Sochircă, și-a depus demisia pe 2 septembrie, în contextul tragediei de la Măgdăcești, raionul Criuleni. Anunțul a fost făcut de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, care a recunoscut că sistemul de monitorizare electronică „a eșuat în a oferi victimei protecția necesară”. Oficialul a prezentat cronologia evenimentelor care au precedat crima.

Potrivit ministrului, în prezent 354 de persoane sunt monitorizate electronic în Republica Moldova, dintre care 190 sunt agresori familiali.

„Deficitul de resurse, breșele de procedură, deficiențele utilizării echipamentelor în afara țării nu pot atenua gravitatea acestei tragedii”, a scris Cojuhari pe rețele.

Oficialul a anunțat că autoritățile urmează să revizuiască procedurile de monitorizare. Ministerul Justiției va propune ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare electronică, pentru a putea interveni mai rapid.

Totodată, ministerul va recomanda ca agresorii familiali să fie puși în consemn la trecerea frontierei, chiar dacă ordonanța de protecție nu le interzice să părăsească Republica Moldova. Măsura ar urma să asigure schimbul de informații între instituțiile responsabile.

„Un agresor familial a revenit în țară, iar lipsa unui flux de date în timp real între Probațiune, Poliție și Poliția de Frontieră a lăsat expusă victima în fața unui pericol care trebuia să fie prevenit. După emiterea ordonanței de protecție, agresorul nu avea un domiciliu stabil – locuia periodic la rude sau dormea în mașină. Activitatea sa era legată de aducerea automobilelor în Republica Moldova, iar deplasările frecvente peste hotare făceau parte din activitatea sa obișnuită și constituiau o sursă de venit”, susține ministrul.

Cronologia cazului: cum a ajuns agresorul la victimă, deși aceasta avea ordonanță de protecție?

13–16 iulie: victima cere protecție

Potrivit cronologiei prezentate de Cojuhari, pe 13 iulie victima a depus la Procuratura Criuleni o cerere prin care a solicitat protecție. Trei zile mai târziu, pe 16 iulie, Judecătoria Criuleni a emis o ordonanță de protecție pentru 30 de zile.

Pe 3 august, bărbatul ar fi încălcat ordonanța prin inițierea unui apel telefonic către victime, fapt înregistrat de ofițerul de urmărire penală.

Pe 24 august, femeia a solicitat emiterea unei noi ordonanțe de protecție.

25 august: este aplicată brățara electronică

Noua ordonanță de protecție a fost emisă de Judecătoria Criuleni pe 25 august și transmisă în aceeași zi de Biroul de Probațiune Criuleni către Direcția Monitorizare Electronică.

Inspectoratul de Poliție Criuleni a fost informat despre necesitatea prezentării agresorului, iar la ora 16:50 acestuia i-a fost aplicat echipamentul de monitorizare electronică în sediul Biroului de Probațiune Criuleni. Victima a primit, la rândul său, dispozitivele speciale prevăzute pentru astfel de situații.

Semnalul GPS dispare. Agresorul anunță că pleacă din țară

În aceeași zi, semnalul GPS al echipamentului de monitorizare a dispărut de pe platformă, în timp ce semnalul SIM a continuat să transmită date, fără a indica însă locația.

Potrivit ministrului, agresorul a fost contactat de inspectori și a declarat inițial că se afla în Orhei și că urma să se prezinte la inspectorat. La ora 20:34, acesta a contactat Direcția Monitorizare Electronică și a anunțat că părăsește Republica Moldova pentru patru-cinci zile. După câteva ore, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare.

Conform investigațiilor ulterioare, Poliția de Frontieră a confirmat că agresorul a fost în afara țării între 25 și 30 august.

„Agresorul familial nu are restricții impuse prin ordonanța de protecție cu privire la părăsirea teritoriului Republicii Moldova și nu are consemn la frontiera de stat, astfel nu putea fi monitorizat la intrările și ieșirile din țară”, precizează ministrul Justiției.

26–31 august: încercări de a-l contacta

Pe 26 august, consilierul de probațiune a încercat în repetate rânduri să ia legătura cu agresorul, însă telefonul acestuia era deconectat.

Două zile mai târziu, pe 28 august, un consilier al Biroului de Probațiune Criuleni a discutat telefonic cu bărbatul. Acesta ar fi spus că se afla în Germania.

În dimineața zilei de 31 august, după expirarea perioadei de patru-cinci zile pentru care bărbatul anunțase că pleacă din țară, un inspector al Direcției Monitorizare Electronică a încercat de mai multe ori să îl contacteze, fără succes.

În aceeași zi, la ora 9:17, a fost înregistrată informația telefonică la 112 cu privire la omor.

În cadrul cercetărilor efectuate la locul crimei, s-a constatat că dispozitivul de monitorizare nu se afla pe corpul persoanei decedate.

Potrivit ministrului Justiției, la revenire, echipamentul nu este vizibil pe platforma de monitorizare, din cauza pierderii semnalului.

***

Amintim, pe 31 august, o femeie de 42 de ani și soțul său, în vârstă de 47 de ani, au fost găsiți morți la Măgdăcești, raionul Criuleni. Potrivit informațiilor preliminare ale autorităților, bărbatul ar fi mers la domiciliul comun, deși avea interdicția de a se apropia de soția sa în baza unei ordonanțe de protecție.

Conform versiunii preliminare a poliției, acesta ar fi împușcat mortal femeia, după care și-ar fi luat viața cu aceeași armă.

Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat, pe 1 septembrie, că a inițiat o anchetă internă pentru a verifica modul în care a fost monitorizat bărbatul și dacă au fost respectate procedurile și obligațiile privind supravegherea electronică.

Tot pe 1 septembrie, Procuratura Generală a anunțat că a inițiat un proces penal pentru a stabili, între altele, cum a fost posibil ca bărbatul să se apropie de victimă, în pofida ordonanței de protecție emise pe numele său.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: