parlament.md

Grosu își cere scuze de la presă, după ce a sugerat că Plahotniuc ar sta în spatele unei „campanii” împotriva PAS

Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), și-a cerut scuze de la jurnaliștii și instituțiile de presă independente, după ce a sugerat că ex-liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, s-ar afla în spatele scandalurilor provocate de acțiunile controversate ale unor reprezentanți PAS, care au fost scoase la iveală de investigații jurnalistice. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Grosu a subliniat rolul esențial al investigațiilor jurnalistice în democrație, însă a reiterat că persoane asociate unor grupări corupte ar încerca să exploateze aceste cazuri pentru a discredita PAS.

„Îmi cer scuze de la toți jurnaliștii onești și de la presa independentă, care își face treaba corect și ne arată unde avem derapaje. Presa liberă este un element-cheie al democrației, pentru care am luptat, iar puterea investigațiilor jurnalistice de a arăta problemele este esențială. Ne-am asumat aceste probleme și am început să acționăm: au avut loc demisii, au fost inițiate verificări în întreprinderile de stat și în consiliile de administrație. Vom continua pe această cale. Îi mulțumesc presei care a atras atenția asupra abuzurilor”, a declarat Igor Grosu.

Totodată, Grosu a reiterat că, în opinia sa, persoane condamnate sau cercetate pentru corupție profită de aceste scandaluri pentru a răspândi informații false și pentru a compromite activitatea partidului de guvernare. El a acuzat existența unor „canale toxice finanțate de Plahotniuc, Platon și Șor”, care ar amplifica acuzații nefondate și ar încerca să discrediteze membrii și susținătorii PAS.

„Care e scopul anihilării efortului unei echipe întregi pentru acțiunile câtorva oameni? Să fie slăbită majoritatea parlamentară? Să fie slăbită puterea statului, pentru ca cei care ajung la pușcărie să găsească portițe să scape? Să fie blocate eforturile de aderare la UE?”, a adăugat șeful legislativului.



Amintim că, pe 8 iulie, Igor Grosu a sugerat că în spatele scandalurilor care au vizat partidul de guvernare în ultimele săptămâni s-ar afla fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, condamnat în primă instanță la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. El a spus că Plahotniuc ar coordona „o campanie” împotriva PAS.

În ultimele săptămâni, PAS și Guvernul s-au aflat în centrul mai multor scandaluri, care au dus inclusiv la demisii de rang înalt. Primele controverse au izbucnit după investigațiile publicate de ZdG și Rise Moldova privind nereguli la întreprinderea de stat MoldATSA. În scandal a fost vizată și Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu.

Ulterior, la scurt timp după ce a anunțat mai multe demisii și reorganizarea Agenției Proprietății Publice, Alexandru Munteanu și-a anunțat plecarea din funcția de prim-ministru, la doar opt luni de la preluarea mandatului. El a declarat că a decis să demisioneze deoarece nu își mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale. În reacție, președinta Maia Sandu a declarat că fostul premier a avut „mână liberă” în conducerea Guvernului și a confirmat că acesta a avut o discuție tensionată cu ministrul Educației, Dan Perciun. Ulterior, Perciun a precizat că neînțelegerile au vizat reforma bugetar-fiscală, care, alături de proiectul noii legi a salarizării, a generat critici și dezbateri publice.

Controversele au continuat și în Parlament. Deputatul PAS Alexandr Trubca a recunoscut, înainte de publicarea unei investigații jurnalistice, că dezvoltă un proiect imobiliar în comuna Trușeni. Ulterior, NewsMaker a scris că parlamentarul a achiziționat și un teren în aceeași localitate împreună cu fostul director al Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari. Ultimul, reamintim, și-a anunțat demisia din funcție în urma scandalului de la MoldATSA.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: