Moldova AI Hub a fost lansat oficial: de la angajamente de cooperare la dezvoltarea capacităților naționale în domeniul inteligenței artificiale

P.
| 16 octombrie, 2026
15:00

Promo

Chișinău, 16 octombrie 2026 – Moldova AI Hub a fost lansat oficial la Tekwill, în cadrul unui eveniment organizat în parteneriat cu Conferința „Inteligența Artificială & Big Data”, ediția 2026. Noua platformă reunește instituții publice, universități, mediul de afaceri și parteneri internaționali în jurul unei agende comune pentru dezvoltarea și adoptarea responsabilă a inteligenței artificiale în Republica Moldova.

Evenimentul a fost deschis de Prim-ministrul Vasile Tofan, care a evidențiat oportunitatea Republicii Moldova de a valorifica inteligența artificială pentru accelerarea dezvoltării economice, modernizarea serviciilor publice și eficientizarea activității instituțiilor statului.

„Nu putem concura cu țările mari în ceea ce privește bugetele pentru infrastructură tehnologică, dar putem concura prin agilitate, viteză și adaptabilitate. Ar fi o greșeală să nu valorificăm această oportunitate”, a declarat Prim-ministrul Vasile Tofan.

Premierul a exprimat deschiderea Guvernului pentru testarea soluțiilor AI în administrația publică, inclusiv prin proiecte-pilot menite să simplifice procedurile, să reducă timpii de procesare și să sporească transparența. „Avem nevoie de curaj, de viziune și de capacități pentru a profita de acest moment. Prin lansarea Moldova AI Hub, facem un pas important în această direcție”, a afirmat Prim-ministrul.

O agendă comună pentru dezvoltarea inteligenței artificiale

Moldova AI Hub are la bază Memorandumul de Înțelegere semnat la Chișinău în septembrie 2025 de un consorțiu public-privat-academic. Lansarea oficială marchează trecerea de la angajamentele asumate de parteneri la un cadru structurat de cooperare, orientat spre dezvoltarea capacităților naționale în domeniul AI.

Platforma va conecta politicile publice, cercetarea aplicată, competențele, datele, infrastructura și investițiile pentru a transforma oportunitățile oferite de inteligența artificială în proiecte concrete. Cooperarea va urmări identificarea priorităților naționale, mobilizarea expertizei și resurselor disponibile și crearea condițiilor pentru implementarea soluțiilor AI în economie, administrația publică și societate.

„Activitatea Moldova AI Hub se va concentra pe trei direcții prioritare: identificarea și dezvoltarea cazurilor de utilizare a inteligenței artificiale, inclusiv prin proiecte-pilot în sectorul public și privat; dezvoltarea competențelor practice AI pentru instituțiile publice și întreprinderile mici și mijlocii; și fundamentarea oportunităților de investiții private în infrastructura de procesare și stocare a datelor din Republica Moldova”, a declarat Alexandru Gozun, Președintele Camerei de Comerț Americane din Moldova (AmCham Moldova).

O componentă importantă a acestei agende este stabilirea capacităților pe care Moldova trebuie să le dezvolte la nivel național, a resurselor care pot fi accesate prin infrastructuri europene comune și a domeniilor în care sunt necesare parteneriate internaționale.

Din perspectiva industriei TIC, participarea mediului de afaceri este esențială pentru conectarea priorităților naționale la expertiza tehnologică și experiența practică a companiilor.

„Dezvoltarea capacităților naționale în domeniul inteligenței artificiale necesită implicarea directă a companiilor care dezvoltă tehnologii și au experiență în implementarea soluțiilor digitale. Pentru ATIC, ca organizație reprezentativă a industriei TIC, Moldova AI Hub oferă cadrul prin care expertiza companiilor poate fi conectată la prioritățile naționale, pentru a genera proiecte concrete, oportunități de dezvoltare pentru industria locală și un ecosistem AI competitiv, integrat în spațiul european”, a declarat Ana Chirița, Directoare de Proiecte Strategice, ATIC.

Parteneriat public-privat-academic pentru Moldova AI Hub

Moldova AI Hub reunește organizații cu expertiză și resurse complementare, care vor contribui la dezvoltarea ecosistemului național de inteligență artificială.

Din sectorul public, cooperarea implică Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Agenția de Guvernare Electronică, Agenția de Investiții din Moldova, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului și Moldova Innovation Technology Park.

Mediul de afaceri este reprezentat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC), Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova), alături de companiile Orange Moldova, Moldcell, AC Tech, DAAC digital, Fortinet, Tilde, NetSafe și ZIPPER. Componenta academică este asigurată prin participarea Universității Tehnice a Moldovei și a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, iar dimensiunea internațională este susținută de Fondul ONU pentru Populație (UNFPA Moldova) și Ukraine-Moldova American Enterprise Fund (UMAEF).

Priorități de investiții și soluții AI pentru economie și administrația publică

Lansarea oficială a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, companiilor, universităților și partenerilor internaționali pentru a discuta modelele de guvernanță, dezvoltarea infrastructurii și a competențelor AI, gestionarea datelor, riscurile asociate noilor tehnologii și mecanismele de implementare a proiectelor la scară largă.

Agenda evenimentului din 15–16 octombrie a inclus atât discuții strategice privind dezvoltarea ecosistemului AI, cât și exerciții aplicate de prioritizare a investițiilor și gestionare a riscurilor tehnologice și instituționale.

A doua zi a conferinței este dedicată sesiunilor practice și masterclass-urilor pentru sectorul public, mediul de afaceri și sectorul financiar. Participanții explorează modalități de integrare a AI în serviciile publice, automatizarea proceselor organizaționale, conformitatea cu reglementările europene și dezvoltarea unor soluții aplicabile în sectorul financiar.

Rezultatele acestor discuții și sesiuni practice vor contribui la identificarea unor direcții de acțiune și oportunități de colaborare care pot fi dezvoltate prin Moldova AI Hub.

Obiectivul comun este valorificarea potențialului inteligenței artificiale pentru modernizarea administrației publice, creșterea competitivității economice și dezvoltarea unor soluții tehnologice adaptate nevoilor Republicii Moldova.

Lansarea oficială a Moldova AI Hub se desfășoară în perioada 15–16 octombrie 2026, la Tekwill, Chișinău, în parteneriat cu Conferința „Inteligența Artificială & Big Data”, ediția 2026.

Evenimentul este organizat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC), Camera Americană de Comerț Moldova (AmCham Moldova) și compania AC Tech, în parteneriat cu AI & Big Data Conference 2026.

Parteneri strategici: Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Agenția de Guvernare Electronică, Moldova Innovation Technology Park, Agenția de Investiții din Moldova, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Universitatea Tehnică a Moldovei, USMF „Nicolae Testemițanu” și UNFPA Moldova.

Parteneri Platinum: DAAC digital și Vertiv.
Partener Gold: Orange Moldova.
Parteneri Silver: Fortinet și Tilde.
Parteneri internaționali: Ukraine-Moldova American Enterprise Fund (UMAEF), NetSafe, Moldcell și ZIPPER.

Contact presă:
Viorica Bordei
Manager Comunicare, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC)
Email: [email protected]

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

AI, ATIC, Chișinău, Inteligența Artificială & Big Data, Moldova, Moldova AI Hub, Moldova Innovation Technology Park, Tekwill

Știri similare

Parteneriat

VIDEO Din Chișinău la Barcelona: Afacerea din Moldova care învață de la Glovo

Viață

De la 4.700 de tone la 130 – în trei luni: Junghietu explică de ce a scăzut importul de cărbune în Moldova și dacă se va scumpi

Lifestyle

Republica Moldova, pe podium la un campionat internațional inedit: bronz la cursele cu rățuște

Ana-Maria Dolghii
| 21 octombrie, 2026
17:45

Republica Moldova a obținut medalia de bronz la o competiție internațională de curse cu rățuște plutitoare, desfășurată în Italia. Deși poate părea o glumă, întrecerea este cât se poate de reală. Evenimentul a avut loc în inima regiunii Abruzzo, în Parcul Regional Sirente-Velino, la aproximativ 40 de kilometri de orașul L’Aquila, transmite Radio Moldova.

Competiția neobișnuită a transformat o porțiune a râului Aterno în scena unui adevărat „Campionat Mondial” al rățuștelor din plastic. La întrecere au participat 197 de rățuște, reprezentând tot atâtea delegații: 195 de țări, Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană.

Pentru a evita lansarea simultană în apă a tuturor rățuștelor, în etapa decisivă au fost selectate doar 15 dintre acestea. Rățușca reprezentând Republica Moldova a reușit să urce pe podium, încheind cursa pe locul al treilea. Pe primele două poziții s-au clasat rățuștele Italiei, câștigătoarea competiției, și Franței, care a obținut medalia de argint.

Alte aproximativ 200 de rățuște, de diferite dimensiuni, au animat evenimentul organizat între localitățile Tione degli Abruzzi și Acciano.

Ideea organizării competiției i-a aparținut unei tinere originare din Goriano Valli, care locuiește în prezent la Bolzano. Inițiativa a prins contur după ce aceasta a distribuit un videoclip despre un eveniment similar.

Dincolo de latura amuzantă, întrecerea organizată în Abruzzo a avut și o componentă ecologică și caritabilă. Organizatorii au colectat donații pentru susținerea Muzeului Difuz Sirente-Velino, înființat în Goriano Valli, localitate care aparține comunei Tione degli Abruzzi. Totodată, înaintea cursei, voluntarii și participanții au curățat râul Aterno și malurile acestuia, adunând 12 saci cu deșeuri din plastic și alte gunoaie abandonate.

Organizatorii au subliniat că sănătatea oamenilor este strâns legată de cea a celorlalte ființe vii și de starea mediului înconjurător. De asemenea, aceștia au evidențiat rolul obiceiurilor cotidiene în prevenirea problemelor de sănătate și în menținerea stării de bine.

„Am ales o rățușcă pentru a vorbi despre ceva foarte serios, dar cu zâmbetul pe buze. Ne putem îngriji sănătatea în fiecare zi și ne putem aminti că sănătatea oamenilor este legată de cea a celorlalte ființe vii și de cea a mediului înconjurător”, a declarat Fausto Di Giulio, fondatorul MuDi, un proiect cultural și filantropic dedicat conservării patrimoniului istoric și combaterii depopulării satelor din centrul Italiei.

Cursele cu rățuște nu sunt o noutate. Din 2018, astfel de evenimente sunt organizate și la Merano, pe râul Passirio. În 2008, cursa Great British Duck Race, desfășurată la Londra, a căpătat proporții impresionante, cu sute de mii de rățuște participante, într-un eveniment care a atras atenția inclusiv prin amploarea sa.

Știri similare

Viață

După ani de pierderi, Calea Ferată din Moldova a ieșit pe plus: 22,7 mln lei în primele nouă luni ale lui 2026

Ana-Maria Dolghii
| 21 octombrie, 2026
17:23

Calea Ferată din Moldova (CFM) a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026, după ce în ultimii doi ani a raportat pierderi de sute de milioane de lei. Întreprinderea de stat a anunțat că rezultatul a fost obținut în urma măsurilor de redresare financiară și a programelor investiționale.

Potrivit unui comunicat al CFM, în primele nouă luni ale acestui an, întreprinderea și-a concentrat activitatea pe achitarea restanțelor salariale acumulate în anii precedenți, transportul de mărfuri și reluarea unor operațiuni și sectoare feroviare. Întreprinderea a urmărit, de asemenea, dezvoltarea conexiunilor logistice și eficientizarea activității.

„Ca urmare a măsurilor întreprinse, susținute prin programele investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova, CFM a înregistrat, în primele nouă luni ale anului curent, un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei”, a menționat întreprinderea.

Totodată, CFM continuă reforma structurală, care prevede reorganizarea întreprinderii și constituirea a două societăți pe acțiuni, prin separarea activităților. Potrivit companiei, reforma are drept scop eficientizarea managementului, delimitarea responsabilităților operaționale și asigurarea sustenabilității economice pe termen lung.

Întreprinderea a mai anunțat că lucrează la atragerea unor noi fluxuri de mărfuri și la utilizarea mai eficientă a capacităților de transport existente.

Amintim că problemele financiare ale Căii Ferate din Moldova datează din 2009, când volumul transportului de mărfuri a scăzut de peste două ori. Declinul a continuat în anii următori, iar în 2022 situația s-a agravat după reducerea drastică a tranzitului feroviar din Ucraina, pe fondul închiderii portului Odesa.

Scăderea veniturilor a dus la acumularea restanțelor salariale, care au ajuns să reprezinte echivalentul mai multor luni de salariu. Pentru a-și reduce cheltuielile și a achita o parte din datorii, întreprinderea a scos la licitație vagoane și piese uzate, iar unii angajați au fost trimiși în concedii forțate pentru perioade îndelungate.

Restanțele salariale, care însumau aproximativ 49 de milioane de lei în 2025, au fost achitate integral abia în aprilie 2026. Totodată, potrivit vicepremierului Vladimir Bolea, CFM a încheiat anul 2024 cu pierderi de circa 320 de milioane de lei, iar 2025 – cu un deficit de aproximativ 85 de milioane de lei.

Știri similare

Politică

„Nicio persoană nu rămâne în stradă”: Plugaru, după apelul pentru menținerea centrului pentru refugiați din Nisporeni

Mihaela Conovali
| 21 octombrie, 2026
17:19

La centrul de plasament temporar pentru refugiați din Nisporeni, cu o capacitate de 100 de locuri, sunt cazate 50 de persoane. Majorității acestora li s-a propus relocarea în alte centre, care dispun, de asemenea, de locuri libere, iar pentru unele persoane s-a reușit obținerea finanțării pentru achitarea chiriei în primele șase luni. Precizările au fost făcute de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, după ce, în mediul online, i s-a solicitat instituției pe care o conduce să reexamineze decizia de închidere a centrului. Pe de altă parte, Plugaru dă asigurări că „nicio persoană din acest centru nu rămâne în stradă”.

Pe 20 octombrie, membrul co-fondator al asociației obștești „Comunitatea Plus”, Sergiu Cibotaru, a îndemnat „autoritățile, în special Ministerul Muncii și Protecției Sociale, să-și revadă decizia de a închide centrul de plasament pentru refugiați de la Nisporeni”.

„Acolo sunt peste 50 de oameni, majoritatea în vârstă, și lor le-ar fi foarte complicat să se ducă la alte centre de plasament sau să-și schimbe acum locul de trai. (…) La fel, mă adresez partenerilor de dezvoltare care se ocupă de protecția și suportul ucrainenilor: poate e nevoie de resurse sau de interacțiune cu autoritățile, ca acest centru să nu se închidă”, a spus Cibotaru pe o rețea de socializare.

Întrebată dacă este adevărat că a fost închis centrul de plasament temporar pentru refugiați din Nisporeni, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a răspuns: „Noi suntem solidari în continuare cu refugiații din Ucraina. La moment, avem 9 centre pe care le susținem în toată țara și în care stau în jur de 550 de refugiați din Ucraina. Unele centre se eliberează și apar locuri libere. De aceea, scopul nostru este să consolidăm aceste centre prin realocarea refugiaților. Centrul de la Nisporeni, la moment, are o capacitate de 100 de locuri, dintre care doar 50 sunt ocupate. În același timp, noi, în alte centre, avem locuri libere”.

În continuare, ministra a spus că, din totalul celor 50 de persoane, în cazul a 40 s-a propus realocarea în alte centre. Pentru alte persoane, prin intermediul donatorilor, „am reușit să obținem finanțare și suport în achitarea chiriei pentru primele șase luni, până persoanele se mai pun pe picioare”, a adăugat ministra. „Nicio persoană din acest centru nu rămâne în stradă. Scopul nostru este să continuăm să oferim suport refugiaților prin realocarea în alte centre unde există locuri, ca să consolidăm și cheltuielile pentru mentenanța acestor centre”, a conchis ministra.

Ulterior, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a venit cu un comunicat de presă în care a declarat că instituția implementează, la moment, Procedura de consolidare a Centrelor de plasament temporar pentru persoane strămutate de pe teritoriul altor state, al cărei scop principal este „de a sprijini integrarea persoanelor strămutate în comunitate și de a le facilita tranziția către un mod de viață independent”. „În acest sens, beneficiarii sunt sprijiniți în identificarea unei locuințe și a unui loc de muncă, iar persoanele eligibile pot beneficia de asistență pentru identificarea unui spațiu locativ și de suport financiar pentru achitarea chiriei, pe o perioadă de 6 luni. Pentru persoanele și familiile aflate în situații de vulnerabilitate sporită sunt identificate soluții alternative de cazare, inclusiv relocarea în alte Centre, în funcție de necesitățile individuale și de disponibilitatea locurilor”, a comunicat Ministerul.

În ceea ce privește centrul din Nisporeni, Ministerul a declarat că, în prezent, aici sunt cazate 50 de persoane, rata de ocupare fiind de 50%. „În urma evaluărilor și a discuțiilor individuale cu fiecare persoană și familie, 40 de persoane au primit propuneri de relocare în alte Centre active. Dintre acestea, 31 de persoane au acceptat relocarea, 8 persoane și-au exprimat interesul de a aplica la programul de sprijin pentru plata chiriei, iar o persoană nu a luat încă o decizie”, a precizat Ministerul.

Potrivit Ministerului, „pe parcursul întregului proces, toate persoanele cazate în centre beneficiază de asistență și consiliere pentru identificarea unor soluții adecvate situației lor”, iar „tranziția se desfășoară etapizat, cu luarea în considerare a componenței familiei, a gradului de vulnerabilitate și a necesităților fiecărui beneficiar, astfel încât fiecare persoană să poată beneficia de o soluție de cazare și de sprijin corespunzător”.

centrul de plasament temporar, ministerul muncii, nisporeni, refugiați

Știri similare

Justiție

Judecătorul Gheorghe Balan, suspendat din funcție după ce a picat evaluarea: nu corespunde funcției pe care o deține

Ana-Maria Dolghii
| 21 octombrie, 2026
16:31

Magistratul Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a fost suspendat din funcție după ce a obținut 30,11 puncte din 100 la evaluarea performanțelor profesionale. Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat că magistratul nu corespunde funcției deținute. Balan este primul judecător evaluat în baza noilor prevederi legale, scrie Ziarul de Gardă.

Potrivit hotărârii motivate a Colegiului, printre problemele constatate se numără calitatea motivării hotărârilor judecătorești, gestionarea dosarelor și respectarea termenelor de examinare.

Evaluatorii au menționat că unele hotărâri aveau deficiențe de claritate și coerență, iar motivele invocate nu explicau întotdeauna legătura dintre circumstanțele cauzelor și normele de drept aplicabile. De asemenea, Colegiul a constatat o rată redusă a dosarelor examinate în termen, de 27,88%, precum și un număr relativ ridicat de ședințe de judecată care nu au avut loc.

În ceea ce privește etica profesională, Colegiul a făcut referire la participarea lui Balan la proteste organizate de Platforma Demnitate și Adevăr și la candidatura acestuia pe listele Blocului ACUM la alegerile parlamentare din februarie 2019. Potrivit evaluatorilor, aceste circumstanțe pot alimenta percepții privind lipsa de imparțialitate, chiar dacă nu există dovezi privind implicarea sa politică activă în prezent.

Colegiul a analizat și integritatea financiară a magistratului, subliniind necesitatea respectării standardelor de transparență și declarare a averii.

În urma evaluării, Colegiul a decis că aceasta a eșuat, iar hotărârea constituie temei pentru suspendarea judecătorului și inițierea de către CSM a procedurii de eliberare din funcție.

Decizia poate fi contestată la CSM, prin intermediul Colegiului, în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicarea hotărârii motivate.

ZdG a solicitat o reacție din partea lui Gheorghe Balan, însă, deocamdată, acesta nu a răspuns.

gheorghe balan

Știri similare

Video

(VIDEO) Moldova fără lumină 72 de ore?/ Vor fi medicamentele mai scumpe?/ Ucraina va livra gaze Moldovei?

Știri NewsMaker
| 21 octombrie, 2026
15:48

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Ce înseamnă pregătirea pentru „72 de ore de criză”?
— Tofan se va întâlni cu premierul României în următoarele zile
— Moldova negociază cu Ucraina posibile livrări de gaze
— Transnistria, cu statut special sau inclusă în regiunile Nord, Centru și Sud?
— Apă cu larve și impurități la robinetele din Roșcani?
— În lumea ceaiului chinezesc: de la arome la sortimente de colecție
— Ce se va întâmpla cu prețurile la medicamente? Răspunsul Ministerului Sănătății
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!