Invalda INVL Group se pregătește să investească în noi bănci din Europa Centrală și de Est

Experiența transformării MAIB și Artea, accentul pus pe digitalizare și guvernanță corporativă, precum și identificarea băncilor cu potențial de creștere – Invalda INVL Group se pregătește pentru noi investiții în sectorul financiar din regiune.

Invalda INVL Group, grup specializat în administrarea activelor, cu o experiență de peste 30 de ani, în principal pe piețele din Europa Centrală și de Est, analizează noi oportunități de investiții în sectorul bancar regional. Strategia sa vizează instituții financiare cu evaluări atractive și potențial de transformare, în care investitorul să poată contribui nu doar cu capital, ci și la crearea de valoare adăugată.

Experiența acumulată în cadrul MAIB din Republica Moldova și Artea din Lituania reprezintă un punct de plecare important pentru această strategie. Printre factorii esențiali ai unei transformări de succes, reprezentanții Invalda evidențiază guvernanța corporativă solidă, echipa de profesioniști, orientarea către nevoile clienților și digitalizarea. În etapa inițială, noul fond va lua în considerare, cel mai probabil, achiziția unor participații minoritare, iar nivelul implicării în administrarea băncilor va depinde de mărimea participației și de particularitățile fiecărei instituții.

Băncile și alte instituții financiare fac parte de mult timp din portofoliul Invalda Group. De ce considerați că acesta este momentul potrivit pentru lansarea unui fond dedicat sectorului bancar din regiune?

Avem deja o experiență considerabilă în investițiile în instituții financiare, iar în prezent identificăm oportunități interesante pe piață. Evaluările băncilor din regiune diferă semnificativ: unele active sunt evaluate la prețuri ridicate, în timp ce, în alte cazuri, condițiile de intrare rămân atractive. Tocmai această combinație dintre experiența acumulată și oportunitățile actuale de pe piață a reprezentat unul dintre motivele pentru care am decis să înființăm un fond specializat în investiții în sectorul bancar.

Deși numele băncii nu a fost deocamdată dezvăluit, ne puteți explica logica investițională din spatele acestui proiect? Ce tip de bancă aveți în vedere și care sunt principalele criterii de selecție pentru o eventuală achiziție?

Nu este vorba neapărat despre o singură investiție, ci ar putea fi mai multe. Unul dintre criteriile noastre esențiale este evaluarea atractivă a băncii. În același timp, ne interesează în primul rând instituțiile financiare în care identificăm un potențial real de dezvoltare și transformare.

Pentru noi este important să înțelegem ce valoare adăugată putem crea în calitate de investitor, valorificând experiența, expertiza și implicarea noastră în dezvoltarea afacerii. Dacă o bancă funcționează deja aproape impecabil, iar posibilitățile de îmbunătățire semnificativă sunt limitate, un astfel de activ va fi, cel mai probabil, mai puțin atractiv pentru noi.

Cum va funcționa noul fond? Intenționați să achiziționați o participație minoritară, să obțineți o influență strategică, să participați la administrarea comună a băncii sau să vă implicați mai activ în transformarea acesteia?

Acest lucru va depinde de investiția concretă și de mărimea pachetului de acțiuni achiziționat. În etapa inițială, nu putem stabili cu exactitate ce participație vom deține la finalizarea unei tranzacții.

Nivelul de implicare al investitorului diferă în funcție de mărimea participației. Într-un caz, acesta se poate limita la accesul la rapoartele financiare publice și participarea la adunările generale anuale ale acționarilor. În altul, poate include posibilitatea de a propune sau numi reprezentanți în consiliul de supraveghere și de a participa mai activ la dezvoltarea băncii.

Totodată, trebuie să ținem cont de un alt aspect important: investițiile în sectorul bancar necesită, în toate țările, aprobarea autorităților de reglementare competente. Din acest motiv, astfel de tranzacții presupun, de regulă, un proces relativ îndelungat de obținere a autorizațiilor necesare.

Suntem un investitor activ, însă, în etapa inițială, cel mai probabil vom lua în considerare participații minoritare. Nivelul implicării noastre va depinde de mărimea pachetului de acțiuni achiziționat și de drepturile aferente acestuia.

Dacă vorbim, de exemplu, despre o participație redusă, posibilitățile de a influența administrarea băncii vor fi limitate. În cazul unei participații mai importante, apar oportunități de implicare mai activă în dezvoltarea instituției, inclusiv prin intermediul organelor sale de conducere.

În același timp, sectorul financiar este strict reglementat în toate țările europene. Există anumite praguri de deținere a capitalului, iar depășirea acestora necesită aprobarea autorității naționale de reglementare. În cadrul acestui proces, investitorul trebuie să explice și rolul pe care intenționează să îl aibă în administrarea băncii.

Prin urmare, cel mai probabil vom începe cu participații minoritare, iar forma ulterioară de implicare va depinde de specificul și evoluția fiecărei investiții.

Care sunt principalele lecții învățate din experiența administrării MAIB în Republica Moldova, care vă vor ajuta să achiziționați și să dezvoltați următoarea bancă din Europa Centrală și de Est?

Aș evidenția trei lecții esențiale.

Prima este orientarea către client. Este important să înțelegem de ce au cu adevărat nevoie clienții și să construim strategia de dezvoltare a băncii pornind de la aceste nevoi.

A doua și, probabil, cea mai importantă este echipa. Atunci când o bancă dispune de o conducere puternică și motivată, iar angajații înțeleg obiectivele afacerii și sunt pregătiți să se adapteze în beneficiul clienților, acest lucru generează, în cele din urmă, valoare și pentru acționari.

Al treilea element important este digitalizarea. Când am investit în MAIB, doar o mică parte dintre clienți utilizau serviciile de mobile banking și internet banking. Astăzi, acest indicator a crescut de aproximativ 15 ori, iar banca s-a transformat, în mare măsură, într-o companie digitală.

Acest aspect este deosebit de important în contextul concurenței cu băncile digitale de nouă generație, care nu sunt constrânse de sisteme IT învechite și care, de multe ori, pot dezvolta mai rapid servicii pentru clienți.

Prin urmare, investițiile în tehnologie și dezvoltarea canalelor digitale devin esențiale pentru orice instituție financiară. Putem dezbate dacă o bancă modernă este sau nu o companie IT, însă este evident că sectorul bancar evoluează tot mai mult în această direcție.

Cunoaștem experiența de succes a administrării MAIB în Republica Moldova și a Artea în Lituania. Dacă ar fi să comparați aceste două exemple, care au fost cele mai importante elemente ale transformării: digitalizarea, guvernanța corporativă, strategia de produs, experiența clienților sau creșterea eficienței operaționale?

Consider că toate aceste elemente funcționează doar împreună. Totuși, fără o guvernanță corporativă de calitate, este puțin probabil să poți obține rezultate durabile.

În diferite etape de dezvoltare, prioritățile se pot schimba. Într-o anumită perioadă, digitalizarea poate ocupa primul loc, în timp ce, într-o altă etapă, accentul poate cădea pe experiența clienților, strategia de produs sau eficiența operațională.

MAIB și Artea mai au însă o caracteristică importantă în comun: în niciunul dintre cele două cazuri nu deținem un pachet majoritar de control. Prin urmare, modelul de guvernanță bazat pe parteneriat joacă un rol esențial.

În cazul MAIB, partenerii noștri sunt Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Horizon Capital și un acționar local.

În cadrul Artea, suntem în prezent cel mai mare acționar, cu o participație de aproximativ 20%. Cu toate acestea, structura acționariatului presupune și aici colaborarea cu alți investitori puternici.

Printre acționari se numără BERD, dar și investitori lituanieni, inclusiv Tesonet, unul dintre cele mai de succes grupuri tehnologice din Lituania, aflat în spatele dezvoltării brandului global NordVPN.

Astăzi, MAIB este considerată unul dintre cele mai reușite exemple de transformare bancară din regiune. Ce decizii sau abordări implementate în Republica Moldova considerați că au avut cel mai mare succes și ar putea fi aplicate într-un nou proiect?

Aș evidenția două direcții principale: digitalizarea și transformarea culturii organizaționale.

În acest context, este important să menționăm contribuția fostului conducător al băncii, Giorgi Shagidze, în mandatul căruia MAIB a trecut printr-o transformare internă profundă.

Banca a renunțat la modelul de management rigid și ierarhic, adoptând o abordare mai flexibilă, bazată pe principiile Agile și pe activitatea unor echipe mici, autonome.

Acest lucru a permis luarea mai rapidă a deciziilor, adaptarea mai eficientă la nevoile clienților și, în ansamblu, accelerarea dezvoltării afacerii.

Din punctul meu de vedere, tocmai combinația dintre digitalizare și o cultură managerială mai modernă reprezintă unul dintre cele mai valoroase elemente ale experienței MAIB, care poate fi valorificat și în alte proiecte.

Ce intenționați să faceți diferit în cadrul noului proiect bancar, având în vedere experiența acumulată în Republica Moldova și Lituania?

Fiecare investiție este unică, astfel că nu ar fi corect să vorbim anticipat despre un anumit model de transformare.

Principiul nostru de bază rămâne neschimbat: dorim să investim în instituții financiare în care vedem un potențial real de îmbunătățire și de creare a valorii adăugate.

Dacă o bancă funcționează deja aproape impecabil, de regulă, și evaluarea sa reflectă acest lucru, iar posibilitățile de transformare sunt considerabil mai reduse.

În același timp, condițiile diferă de la o piață la alta, de la gradul de utilizare a serviciilor bancare până la comportamentul clienților și nivelul de maturitate al canalelor digitale.

Prin urmare, abordarea noastră va fi adaptată fiecărei țări și fiecărei bănci în parte. Vom putea discuta mai concret despre ceea ce vom face diferit după realizarea primei investiții a noului fond.

Ce rezultate v-ați dori să obțineți în următorii 3–5 ani de la achiziția unei bănci? Creșterea cotei de piață, îmbunătățirea profitabilității, realizarea unei transformări digitale de succes, consolidarea brandului sau pregătirea băncii pentru următoarea etapă de dezvoltare?

Toate aceste direcții sunt importante. Totuși, pentru noi, în calitate de administrator de investiții, principalul indicator rămâne creșterea valorii activului.

Obiectivul nostru este să dezvoltăm banca astfel încât investiția să genereze un randament corespunzător așteptărilor specifice investițiilor de tip private equity.

Un asemenea rezultat nu este obținut, de regulă, printr-o singură măsură, ci printr-un ansamblu de schimbări: dezvoltarea afacerii, creșterea eficienței, extinderea canalelor digitale, îmbunătățirea ofertei pentru clienți și consolidarea calității guvernanței.

În ceea ce privește estimările concrete ale randamentului, aș prefera să nu avansez cifre, întrucât astfel de declarații trebuie tratate cu multă prudență într-un sector financiar reglementat.

Este clar că fondul are ambiții mari și că dispuneți deja de experiență în acest domeniu. Ne puteți dezvălui câteva detalii despre regiunea vizată și, eventual, să ne spuneți care ar putea fi piețele potențiale?

În sens larg, ne referim la Europa Centrală și de Est.

Este o regiune pe care o cunoaștem foarte bine și la a cărei transformare am contribuit noi înșine de-a lungul multor ani.

În această perioadă, regiunea a cunoscut schimbări pozitive semnificative. Cu toate acestea, există în continuare un potențial considerabil de apropiere de nivelul de dezvoltare al Europei Occidentale.

Tocmai de aceea identificăm aici oportunități investiționale atractive. În această etapă însă, nu sunt încă pregătit să dezvălui țările concrete sau potențialele ținte de investiții.

Mai multa informatie aici: invaldainvl.md

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Între +3°C și +18°C: vremea în Republica Moldova în ultimele zile din octombrie

În perioada 26-31 octombrie, în Republica Moldova se vor înregistra temperaturi maxime de până la +18°C și minime de până la +3°C, în funcție de regiune. Pe 26 octombrie, se așteaptă o scădere a temperaturilor cu câteva grade. Datele se regăsesc pe platforma Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu.

În nordul țării, la Briceni, temperaturile vor varia între +9°C și +13°C pe parcursul zilei. Cele mai ridicate valori se vor înregistra pe 26 octombrie, iar cele mai scăzute – pe 27 octombrie. Noaptea, temperaturile vor oscila între +3°C și +7°C. Cele mai ridicate valori se vor înregistra pe 26 octombrie, iar cele mai scăzute – în perioada 28-31 octombrie. Pentru 26 octombrie sunt prognozate ploi slabe.

Spre comparație, astăzi maximele ajung la +13°C, iar minimele la +11°C.

În centrul țării, la Chișinău, temperaturile vor varia între +12°C și +16°C pe parcursul zilei. Cele mai ridicate valori se vor înregistra pe 26 octombrie, iar cele mai scăzute – pe 27 octombrie. Noaptea, temperaturile vor oscila între +7°C și +11°C. Cele mai ridicate valori se vor înregistra pe 26 octombrie, iar cele mai scăzute – în perioada 28-31 octombrie.

Spre comparație, astăzi maximele ajung la +16°C, iar minimele la +13°C.

În sudul țării, la Cahul, temperaturile vor varia între +14°C și +18°C pe parcursul zilei. Cele mai ridicate valori se vor înregistra pe 26 octombrie, iar cele mai scăzute – pe 27 octombrie. Noaptea, temperaturile vor oscila între +8°C și +12°C. Cele mai ridicate valori se vor înregistra pe 26 octombrie, iar cele mai scăzute – în perioada 28-31 octombrie.

Spre comparație, astăzi maximele ajung la +18°C, iar minimele la +9°C.

Screenshot

Tofan, despre planurile de a produce de drone în Moldova: Sunt foarte mulți investitori interesați. Lucrăm la lege

Mai mulți investitori sunt interesați de producția de drone interceptoare sau de apărare în Republica Moldova. Interesul este explicat prin faptul că țara noastră dispune de un ecosistem ingineresc foarte bun. Declarațiile au fost făcute de premierul Vasile Tofan în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu și publicat pe 25 octombrie. Potrivit premierului, Republica Moldova dispune de toate componentele necesare pentru producerea unor echipamente sofisticate, precum dronele interceptoare. Tofan a precizat că autoritățile lucrează în prezent la legea care reglementeze acest sector.

În timpul interviului, premierul a fost întrebat dacă există investitori interesați să investească în Republica Moldova, în contextul anunțului autorităților privind modificarea legislației pentru a permite producerea dronelor interceptoare sau de apărare.

„Sunt foarte mulți investitori, într-adevăr. Este un domeniu în care avem foarte mult interes. Este un domeniu care trebuie bine reglementat. Aici, viziunea mea este că a fi un stat neutru nu înseamnă neapărat să fii un stat neputincios. (…) Noi trebuie să producem aici. Și dacă asta e aliniat cu interesele noastre și creează locuri de muncă, generează exporturi, mai ales – ne permite să ne protejăm pe noi mai bine, mi se pare un lucru absolut normal să îl facem. Acum suntem în faza de a lucra la această lege, care trebuie să meargă în avizare pe produsele de destinație dublă, cum se numesc ele. Evident că nu vom putea face tot aici, dar pentru anumite lucruri de produse de bun simț, fără riscuri mari, cred că trebuie să le producem”, a comunicat Tofan.

Solicitat să comenteze afirmația că Republica Moldova ar putea deveni o țintă dacă se ocupă cu producerea dronelor, premierul a declarat: „Nu vreau să intrăm într-o isterie în care blocăm oricare investiție în Moldova. Părerea mea e că trebuie să mergem înainte și să nu ne facem iluzii, știți, să ne temem și de umbra noastră, că orice n-am face – că aducem gazul ucrainean, potențial bombardează rușii; facem o fabrică, bombardează rușii. Problema este a rușilor și ei, dacă au careva intenții să ne facă rău, vor face rău și ne-au făcut foarte mult rău de-a lungul anilor”.

Revenind la interesul investitorilor, Tofan a adăugat: „Este interes, pentru că Moldova are un ecosistem ingineresc foarte bun aici. Aproape 20% din ceea ce exportăm noi la nivel de manufactură este din otomotiv. Ca și capacitate de asamblare, competențe de inginerie electrică, competențe de inginerie mecanică (…) le avem. Ca atare, toate componentele necesare pentru producerea de echipamente sofisticate, cum ar fi, de exemplu, interceptoarele, ele sunt în Moldova. Asta și explică interesul, pentru că suntem o țară care avem capabilitățile ca să concurăm în acest spațiu”.

***

În luna iunie 2026, șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național și că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare. Detalii AICI.

Pe 8 octombrie, președinta Maia Sandu a declarat Guvernul lucrează la modificarea legii pentru ca „să putem produce aici, acasă” echipamente. Speakerul Igor Grosu a confirmat că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă. Totodată, Grosu a respins speculațiile că Moldova va produce drone pentru Ucraina. Detalii AICI. Pe 9 octombrie, Grosu a precizat că Republica Moldova vrea să producă drone pentru uz intern, nu pentru export, și că legislativul intenționează să modifice legislația. Detalii AICI.

Pe 16 octombrie, primarul de Chișinău, Ion Ceban, a declarat că autoritățile centrale ar pregăti amplasarea unei uzine de producere a dronelor în capitală. De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a dezmințit afirmațiile, adăugând că „în prezent, nu sunt analizate opțiuni de amplasare pentru construcția unor uzine cu scop militar”. „În principiu, ne dorim investiții în apărare, dar acest lucru este posibil doar după modificarea legislației”, a precizat Ciorici. Detalii AICI.

Parlamentul Republicii Moldova

Guvernul Tofan își va prezenta raportul de 100 de zile pe 5 noiembrie. Premierul a explicat de ce s-a ales această dată

Raportul de activitate pentru primele 100 de zile ale Guvernului condus de Vasile Tofan va fi prezentat pe 5 noiembrie. Anunțul a fost făcut de premier în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu și publicat pe 25 octombrie. Tofan a explicat că data a fost aleasă astfel încât prezentarea bilanțului Guvernului să aibă loc a doua zi după anunțarea raportului Comisiei Europene privind extinderea. „Va fi un raport foarte important pentru noi, care, într-un fel, ne va da nota pentru tot ce am făcut în acest an”, a adăugat Tofan.

„Vom avea un raport. Mi se pare corect să raportăm moldovenilor care ne-au încredințat această funcție. (…) Data pe care am hotărât-o este 5 noiembrie și vă spun logica. Pentru că 100 de zile se împlinesc exact la sfârșitul lui octombrie sau pe 1 noiembrie. Vrem să o facem pe 5 noiembrie pentru că, pe 4 noiembrie, va fi anunțat raportul Comisiei Europene pe extindere. Va fi un raport foarte important pentru noi, care, într-un fel, ne va da nota pentru tot ce am făcut în acest an. Mi s-a părut important să avem întâi raportul – pe 4 – și după asta să facem raportarea pe 5, pentru că, totuși, integrarea în Uniunea Europeană îi o livrare foarte importantă a acestui Guvern”, a declarat Tofan.

***

Premierul Vasile Tofan și membrii Cabinetului de miniștri au depus jurământul de învestire pe 22 iulie 2026, după ce, cu o zi înainte, au primit votul de încredere al deputaților. Prim-ministrul a anunțat pe 19 octombrie, la Exclusiv TV, că Guvernul Tofan va prezenta raportul privind primele 100 de zile de activitate, fără a preciza o dată în acest sens. Menționăm că predecesorul său, Alexandru Munteanu, a refuzat să prezinte un bilanț al primelor 100 de zile de activitate, calificând această tradiție drept depășită.

NewsMaker

Tofan confirmă: „Foarte probabil” vom avea creșteri ale tarifelor la energia electrică

Premierul Vasile Tofan confirmă că „foarte probabil” vor exista creșteri ale tarifelor la energia electrică. Precizările au fost făcute în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu și publicat pe 25 octombrie, după ce directorul general al ANRE, Alexei Taran, a estimat că energia electrică s-ar putea scumpi cu până la 15%. Potrivit lui Tofan, majorarea nu va fi cu 30%, așa cum s-a vehiculat în spațiul public.

În timpul interviului, premierul a fost solicitat să explice declarațiile directorul general al ANRE, care a spus că energia electrică s-ar putea scumpi cu până la 15%, precum și solicitarea Energocom de aprobare a unui preț de 3,51 lei/kWh pentru energia electrică furnizată în calitate de furnizor central, față de 2.01 lei/kWh, fără TVA, cât este în prezent. 

„Uitați-vă, noi cumpărăm energia în Moldova de la doi furnizori. Dacă ești în centru, Chișinău și sudul, cumperi de la Premier Energy. Dacă trăiești la nord, o cumperi de la FEE Nord. Energocom este unul din furnizori către acești doi. Creșterea tarifului a fost cerută de Energocom pentru calitatea sa de furnizor central. Ponderea Energocom, ca furnizor central, în mixul Premier Energy sau FEE Nord depinde de lună: vara – 15%, plus-minus; iarna – 35%. În mare măsură, asta ține de energia furnizată de CET-uri: CET Nord, Termoelectrica, CET-1. Ceea ce a cerut Energocom acum este pentru porțiunea asta din tarif, care, vă spun, variază pe parcursul anului de la 15 la 35%, plus-minus, care este generată în mare măsură de gaz și gazul s-a scumpit”, a comunicat Tofan.

Potrivit lui Tofan, directorul general al ANRE „s-a referit la tariful la energie finală, pe care îl plătește consumatorul”. „Dumnealui a folosit marja asta de 10-15%. Acum, eu nu voi sări înainte să spun care va fi creșterea. Probabil vom avea careva creșteri la energie, foarte probabil”, a declarat premierul.

„Dar nu 30%. Pentru că, încă o dată, ponderea asta de furnizor central este o pondere mică din mixul Premier Energy și FEE Nord”, a precizat Tofan, în contextul unor informații din spațiul public.

***

Amintim că, pe 21 octombrie, directorul general al ANRE, Alexei Taran, a estimat că energia electrică s-ar putea scumpi cu până la 15% în Republica Moldova. El explica că furnizorii „Premier Energy” și „Furnizarea Energiei Electrice (FEE) Nord” nu pot solicita deocamdată ajustarea tarifelor și că pasul următor ar fi aprobarea prețului reglementat al furnizorului central, Energocom. Detalii AICI.

Între timp, Energocom a solicitat ANRE aprobarea unui preț de 3,51 lei/kWh pentru energia electrică furnizată pentru anul 2026 în calitate de furnizor central, față de 2.01 lei/kWh, fără TVA, cât este în prezent. Pe 23 octombrie, ANRE a precizat că prețul solicitat vizează energia livrată de Energocom furnizorilor cu obligații de serviciu universal și nu reprezintă prețul achitat de consumatorii casnici. Aceasta este unul dintre elementele care intră în calculul costurilor de procurare a energiei electrice, luate în considerare la stabilirea prețurilor reglementate pentru consumatorii finali. Agenția a adăugat că depunerea și publicarea solicitării nu modifică automat tarifele pentru populație. O eventuală ajustare poate fi examinată doar printr‐o procedură distinctă, în urma solicitărilor depuse de furnizorii cu obligații de serviciu public – Premier Energy și FEE Nord.

***

În prezent, consumatorii casnici deserviți de Premier Energy în centrul și sudul țării achită 3,56 lei/kWh, iar cei din nord, deserviți de FEE Nord, plătesc 3,95 lei/kWh. Ultima ajustare a tarifelor a avut loc la 31 martie, când ANRE a aprobat o reducere a prețurilor la energia electrică.

Amintim că, pe 28 septembrie curent, ANRE a aprobat tarife mai mari la gazele naturale și energia termică. Pentru consumatorii casnici, gazul costă 26,14 lei/m³, cu TVA inclus, față de 20,30 lei/m³ în prezent. Creșterea este de 5,84 lei/m³. Detalii AICI.

Tudor Mardei | NewsMaker

De unde bani pentru compensații dacă donatorii nu vor contribui? Tofan: Am avut o ședință pe buget și au ieșit scântei la Guvern

Premierul Vasile Tofan susține că, dacă statul nu va găsi sprijin financiar de la partenerii externi pentru compensații, întreaga sumă va trebui acoperită din bugetul național, iar „asta înseamnă că luăm inclusiv din alte domenii”. Potrivit lui Tofan, în acest sens, trebuie reduse cheltuielile în anumite domenii. În acest context, el a vorbit despre o ședință pe buget la Guvern, în cadrul căreia, potrivit lui Tofan, „au ieșit scântei”, însă și-a exprimat încrederea că va fi adoptat „un buget mai balanțat” pentru anul viitor. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu și publicat pe 25 octombrie.

În timpul interviului, Tofan a spus că, dacă anul trecut s-au cheltuit circa 2,4 miliarde de lei pentru compensații, anul acesta „vom cheltui un pic mai mult și vom acoperi un număr mai mare de gospodării”.

„Când vom începe să primim aplicațiile, vom ști exact numărul gospodăriilor acoperite. (…) Există o formulă care determină care e ponderea energiei în coșul de consum al familiei și, pentru gospodăriile care sunt cele mai afectate, într-adevăr, dăm aceste compensații. (…) Toată lumea se focusează pe gaz acum și termie, pentru că acolo durerea-i mai mare. Dar aproape jumătate, de fapt, din gospodăriile compensate sunt pe lemne. Și acolo efectul este, totuși, mai mic în acest an, pentru că metru ster de lemn a rămas aproximativ la același preț – 1600 de lei. Cel puțin în cazul acestor gospodării, efectul va fi mai mic. Vom da compensații și acolo. Evident, acolo unde va durea mai mult – gaz, termie -, acolo poate aceste compensații vor conta și mai mult”, a spus premierul.

În continuare, Tofan a spus că, pentru compensațiile din acest an, au fost alocate din buget 550 de milioane de lei. „La moment, lucrăm cu donatorii pentru a identifica surse suplimentare. Dacă n-o să găsim bani, toate compensările vor veni din bugetul național. Deci, va avea un efect bugetar”.

Potrivit lui Tofan, „asta înseamnă că luăm inclusiv din alte domenii” și „trebuie să ne forțăm inclusiv pe anumite domenii ca să mai reducem cheltuielile și să eliminăm risipa”. În acest context, premierul a spus că, în ziua interviului acordat, a avut o ședință pe buget „care a fost undeva aprinsă uneori”: „Dar e bine că a fost aprinsă, mie îmi plac ședințele unde lucrurile se discută intens, pe cifre, și, dacă uneori ies scântei, asta înseamnă că e o discuție bună, nu neapărat conflictuală. Și azi au ieșit scântei la Guvern, trebuie să vă spun. În sens bun au ieșit scântei, pentru că am arătat tabloul general: unde suntem noi acum, ce au cerut ministerele pentru anul viitor. Am arătat că, dacă am da la tot ceea ce s-a cerut, gaura ar fi așa și nu vreau să spun cifra, pentru că chiar mă sperie această cifră. Și am spus: Ok, uite, atunci trebuie să reducem și să trăim mai mult după venituri. (…) Am toată determinarea să adoptăm un buget mai balanțat anul viitor”.

Premierul a adăugat că „există și o dezbatere publică, adică cum ne cheltuim mai bine puținii bani pe care-i avem”. „Pentru că poți să-i dai pentru compensații, la creșterea pensiilor, pe drumuri, pe baterii de stocare, pe educație și de aici și iese, cred, cea mai bună decizie când lucrurile sunt dezbătute pe cifre”, a conchis oficialul.

***

Pe 14 septembrie, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că Guvernul nu are confirmări din partea donatorilor privind finanțarea compensațiilor la energie pentru sezonul rece. Plugaru menționa că autoritățile continuă negocierile cu guvernele mai multor state, însă mobilizarea fondurilor externe este „destul de complicată”. Detalii AICI. Pe 16 septembrie, deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că „în primii ani, două treimi din bugetul de compensații erau donații din partea UE sau a statelor europene”. „Anul trecut, compensațiile au fost finanțate integral din bugetul de stat, deci 2,4 miliarde de lei. Anul acesta încă nu avem asigurate granturi/donații din partea altor state, dar Guvernul va încerca să identifice”, comunicat acesta. Detalii AICI.

Pe 8 octombrie, ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piorko, a declarat că UE va încerca să ajute Republica Moldova și va încuraja și alți donatori în acest sens, în contextul creșterii prețurilor la energie și al necesității de a acorda compensații pentru consumatori. În același timp, diplomata a spus că aceasta este, în primul rând, de responsabilitatea Guvernului. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: