Facebook/Marina Tauber Oficial

Istoria se repetă? Șeful PA, despre extrădarea Marinei Tauber: „Conlucrarea cu Rusia lasă de dorit”

Fosta deputată Marina Tauber, condamnată în lipsă de prima instanță pentru acceptarea finanțării ilegale a ex-partidului Șor, se află în Federația Rusă. Informația a fost confirmată pe 5 ianuarie de șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, în cadrul emisiunii „În context” de la postul public de televiziune. Ministerul Justiției va putea demara procedurile de extrădare a ex-parlamentarei, odată ce Curtea de Apel va emite o decizie definitivă. Până atunci, recunoaște Dumbravan, cooperarea cu Rusia „lasă de dorit”.

„Deci, după cum știm, dumneaei a depus o cerere care a fost acceptată de instanța de judecată, care să-i permită plecarea peste hotarele Republicii Moldova la tratament și, dacă nu mă greșesc, a depus și o cerere de examinare în lipsă, care a fost acceptată, dar aici reiterez, dacă nu mă greșesc din memorie, și, după cum cunoaștem și publicul la fel cunoaște, este o situație analogică ca și în cazul lui Șor”, a spus șeful PA.

Marcel Dumbravan a mai spus că în prezent, nu există o disponibilitate din partea Federației Ruse pentru a conlucra cu justiția de la Chișinău în vederea extrădării Marinei Tauber. Acesta a adăugat că până acum, partea acuzării și-a prezentat probele aferente apelului declarat de procuror, iar următoarea ședință, programată pentru 19 ianuarie, va continua cu examinarea probelor prezentate de partea apărării.

Șeful PA a subliniat că odată ce decizia Curții de Apel va deveni definitivă, Ministerul Justiției va putea înainta cererile de extrădare și demara procedura de executare a sentinței.

„Situația și conlucrarea cu organele de drept ale Federației Rusie la compartimentul vizat lasă de dorit. Pentru a pune în executare măsurile dispuse de judecători în privința condamnatului, urmează ca Federația Rusă să îl extrădeze în Republica Moldova. Însă, la moment, nu avem o disponibilitate din partea Federației Ruse pentru a efectua acest lucru. Sperăm la o decizie de condamnare; atunci această decizie va deveni definitivă și executorie, iar Ministerul Justiției va putea întreprinde măsurile ce țin de competența sa, în vederea depunerii cererilor de extradare, aducerii în Republica Moldova și executării sentinței, dacă va fi menținută ca în prima instanță”, a mai adăugat Marcel Dumbravan.

Fosta deputată Marina Tauber, acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, a fost condamnată pe 30 septembrie 2025 la 7 ani și 6 luni de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis. Tot atunci, instanța a dispus confiscarea a peste 206 milioane de lei, sumă care, potrivit procurorilor, ar fi fost utilizată sau destinată comiterii infracțiunii. La acea vreme, avocatul Marinei Tauber a calificat sentința drept „ireală și nefondată” și a anunțat că o va contesta.

Pe 7 octombrie 2025, Marina Tauber a fost dată în căutare internațională, iar dosarul a fost transmis către Interpol. Ulterior, în aceeași lună, Procuratura Anticorupție a anunțat că a contestat sentința la Curtea de Apel Chișinău. Procurorii consideră hotărârea primei instanțe „neîntemeiată” în partea ce vizează încetarea procesului penal pentru amestec în înfăptuirea justiției. Potrivit acuzării, pedeapsa aplicată pentru celelalte patru capete de acuzare, pentru care Tauber a fost recunoscută vinovată, este „prea blândă”.

***

Reamintim că fosta parlamentară a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025, prin Aeroportul Internațional Chișinău, cu destinația Istanbul, chiar înaintea unei ședințe de judecată în acest dosar. De atunci, Marina Tauber nu s-a mai întors în țară. Ea se declară nevinovată și susține că dosarul pe numele său ar fi fost deschis la „comandă politică”. Toate ședințele de judecată în care este vizată s-au desfășurat ulterior în lipsa sa.

Pe parcursul anului trecut, Marina Tauber a publicat mai multe fotografii alături de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat definitiv la închisoare pentru fraudă bancară. Deși există o sentință definitivă pe numele acestuia, Federația Rusă, unde Șor se află în prezent, refuză să îl extrădeze, în ciuda solicitărilor autorităților de la Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: