Justiție

Istoria se repetă? Șeful PA, despre extrădarea Marinei Tauber: „Conlucrarea cu Rusia lasă de dorit”

Dumitru Petruleac
| 5 ianuarie, 2026
23:09

Fosta deputată Marina Tauber, condamnată în lipsă de prima instanță pentru acceptarea finanțării ilegale a ex-partidului Șor, se află în Federația Rusă. Informația a fost confirmată pe 5 ianuarie de șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, în cadrul emisiunii „În context” de la postul public de televiziune. Ministerul Justiției va putea demara procedurile de extrădare a ex-parlamentarei, odată ce Curtea de Apel va emite o decizie definitivă. Până atunci, recunoaște Dumbravan, cooperarea cu Rusia „lasă de dorit”.

„Deci, după cum știm, dumneaei a depus o cerere care a fost acceptată de instanța de judecată, care să-i permită plecarea peste hotarele Republicii Moldova la tratament și, dacă nu mă greșesc, a depus și o cerere de examinare în lipsă, care a fost acceptată, dar aici reiterez, dacă nu mă greșesc din memorie, și, după cum cunoaștem și publicul la fel cunoaște, este o situație analogică ca și în cazul lui Șor”, a spus șeful PA.

Marcel Dumbravan a mai spus că în prezent, nu există o disponibilitate din partea Federației Ruse pentru a conlucra cu justiția de la Chișinău în vederea extrădării Marinei Tauber. Acesta a adăugat că până acum, partea acuzării și-a prezentat probele aferente apelului declarat de procuror, iar următoarea ședință, programată pentru 19 ianuarie, va continua cu examinarea probelor prezentate de partea apărării.

Șeful PA a subliniat că odată ce decizia Curții de Apel va deveni definitivă, Ministerul Justiției va putea înainta cererile de extrădare și demara procedura de executare a sentinței.

„Situația și conlucrarea cu organele de drept ale Federației Rusie la compartimentul vizat lasă de dorit. Pentru a pune în executare măsurile dispuse de judecători în privința condamnatului, urmează ca Federația Rusă să îl extrădeze în Republica Moldova. Însă, la moment, nu avem o disponibilitate din partea Federației Ruse pentru a efectua acest lucru. Sperăm la o decizie de condamnare; atunci această decizie va deveni definitivă și executorie, iar Ministerul Justiției va putea întreprinde măsurile ce țin de competența sa, în vederea depunerii cererilor de extradare, aducerii în Republica Moldova și executării sentinței, dacă va fi menținută ca în prima instanță”, a mai adăugat Marcel Dumbravan.

Fosta deputată Marina Tauber, acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, a fost condamnată pe 30 septembrie 2025 la 7 ani și 6 luni de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis. Tot atunci, instanța a dispus confiscarea a peste 206 milioane de lei, sumă care, potrivit procurorilor, ar fi fost utilizată sau destinată comiterii infracțiunii. La acea vreme, avocatul Marinei Tauber a calificat sentința drept „ireală și nefondată” și a anunțat că o va contesta.

Pe 7 octombrie 2025, Marina Tauber a fost dată în căutare internațională, iar dosarul a fost transmis către Interpol. Ulterior, în aceeași lună, Procuratura Anticorupție a anunțat că a contestat sentința la Curtea de Apel Chișinău. Procurorii consideră hotărârea primei instanțe „neîntemeiată” în partea ce vizează încetarea procesului penal pentru amestec în înfăptuirea justiției. Potrivit acuzării, pedeapsa aplicată pentru celelalte patru capete de acuzare, pentru care Tauber a fost recunoscută vinovată, este „prea blândă”.

***

Reamintim că fosta parlamentară a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025, prin Aeroportul Internațional Chișinău, cu destinația Istanbul, chiar înaintea unei ședințe de judecată în acest dosar. De atunci, Marina Tauber nu s-a mai întors în țară. Ea se declară nevinovată și susține că dosarul pe numele său ar fi fost deschis la „comandă politică”. Toate ședințele de judecată în care este vizată s-au desfășurat ulterior în lipsa sa.

Pe parcursul anului trecut, Marina Tauber a publicat mai multe fotografii alături de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat definitiv la închisoare pentru fraudă bancară. Deși există o sentință definitivă pe numele acestuia, Federația Rusă, unde Șor se află în prezent, refuză să îl extrădeze, în ciuda solicitărilor autorităților de la Chișinău.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Viață

Incendiul de la depozitul cu produse alimentare din Chișinău – localizat după 5 ore de luptă cu flăcările

Externe

SUA plănuiesc să cumpere Groenlanda? Presa: Trump analizează opțiuni pentru obținerea controlului asupra teritoriului

Război în Ucraina

Aliații Ucrainei au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate. Rezultatele summit-ului de la Paris

Ana-Maria Dolghii
| 7 ianuarie, 2026
12:07

Liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina, reuniți pentru un summit de pace la Paris, pe 6 ianuarie, au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru statul ucrainean, după încheierea invaziei Rusiei. Textul documentului a fost publicat pe site-ul Președinției Franței.

Documentul, care este intitulat „Declarația de la Paris”, expune „componentele garanțiilor de securitate”. Acestea includ următoarele:

crearea unui sistem de monitorizare a unui armistițiu sub conducerea SUA, la care vor participa și state membre ale „Coaliției de Voință”;
continuarea sprijinului și dotării cu armament pentru armata Ucrainei;
desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încheierea războiului, care va fi condusă de europeni și susținută de SUA;
asumarea obligațiilor juridice privind sprijinirea Ucrainei în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei;
angajament privind aprofundarea colaborării în domeniul apărării cu Ucraina pe termen lung.

Oficialii occidentali au mai semnat și un alt document, cu caracater secret, care prevede garanțiile de securitate și cum vor fi acestea asigurate de membrii „Coaliției de Voință”.

De asemenea, în cadrul reuniunii, președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, au semnat o declarație privind intenția de a desfășura „forțe multinaționale” pe teritoriul Ucrainei după încheierea războiului. Documentul prevede că aceste trupe vor acționa ca forțe care oferă garanții de securitate și capacitatea Ucrainei de a reveni la pace și stabilitate.

„Aceasta este o parte esențială a angajamentului nostru ferm de a sprijini Ucraina pe termen lung. Creează cadrul juridic în care forțele britanice, franceze și ale partenerilor ar putea acționa pe teritoriul Ucrainei, asigurând securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și consolidând forțele armate ale Ucrainei pe viitor”, a spus Keir Starmer, potrivit BBC News.

Prim-ministrul englez a mai spus că, odată cu intrarea în vigoare a regimului de încetare a focului, Marea Britanie și Franța vor crea „centre militare” pe întreg teritoriul Ucrainei și vor construi „facilități protejate pentru depozitarea armelor și tehnicii militare”.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a calificat acordul cu Franța și Marea Britanie drept „foarte concret”. Potrivit lui, partea ucraineană dispune deja de suficiente informații și știe ce state vor participa la acord și ce contribuție va avea fiecare dintre ele.

La rândul său, emisarul președintelui american, Steve Witkoff, care a reprezentat SUA la întâlnire împreună cu consilierul lui Trump, Jared Kushner, a declarat că s-a reușit „obținerea unor progrese semnificative” pe mai multe direcții, inclusiv în privința proiectului garanțiilor de securitate și planului de reconstrucție a Ucrainei.

„Suntem de acord cu Coaliția că garanțiile de securitate solide și angajamentele credibile pentru asigurarea bunăstării economice sunt esențiale pentru o pace durabilă în Ucraina și vom continua să lucrăm împreună în această direcție”, a scris Witkoff pe contul său de pe platforma X.

Delegațiile Ucrainei și SUA au purtat negocieri și după încheierea summit-ului „Coaliției de Voință”, iar discuțiile urmează să continuie inclusiv pe 7 ianuarie.

***

„Coaliția de Voință” este un format internațional care reunește state care sprijină Ucraina în contextul invaziei ruse. La summit-ul Coaliției de la Paris au participat 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și alții.