Justiție

Istoria se repetă? Șeful PA, despre extrădarea Marinei Tauber: „Conlucrarea cu Rusia lasă de dorit”

Dumitru Petruleac
| 5 ianuarie, 2026
23:09

Fosta deputată Marina Tauber, condamnată în lipsă de prima instanță pentru acceptarea finanțării ilegale a ex-partidului Șor, se află în Federația Rusă. Informația a fost confirmată pe 5 ianuarie de șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, în cadrul emisiunii „În context” de la postul public de televiziune. Ministerul Justiției va putea demara procedurile de extrădare a ex-parlamentarei, odată ce Curtea de Apel va emite o decizie definitivă. Până atunci, recunoaște Dumbravan, cooperarea cu Rusia „lasă de dorit”.

„Deci, după cum știm, dumneaei a depus o cerere care a fost acceptată de instanța de judecată, care să-i permită plecarea peste hotarele Republicii Moldova la tratament și, dacă nu mă greșesc, a depus și o cerere de examinare în lipsă, care a fost acceptată, dar aici reiterez, dacă nu mă greșesc din memorie, și, după cum cunoaștem și publicul la fel cunoaște, este o situație analogică ca și în cazul lui Șor”, a spus șeful PA.

Marcel Dumbravan a mai spus că în prezent, nu există o disponibilitate din partea Federației Ruse pentru a conlucra cu justiția de la Chișinău în vederea extrădării Marinei Tauber. Acesta a adăugat că până acum, partea acuzării și-a prezentat probele aferente apelului declarat de procuror, iar următoarea ședință, programată pentru 19 ianuarie, va continua cu examinarea probelor prezentate de partea apărării.

Șeful PA a subliniat că odată ce decizia Curții de Apel va deveni definitivă, Ministerul Justiției va putea înainta cererile de extrădare și demara procedura de executare a sentinței.

„Situația și conlucrarea cu organele de drept ale Federației Rusie la compartimentul vizat lasă de dorit. Pentru a pune în executare măsurile dispuse de judecători în privința condamnatului, urmează ca Federația Rusă să îl extrădeze în Republica Moldova. Însă, la moment, nu avem o disponibilitate din partea Federației Ruse pentru a efectua acest lucru. Sperăm la o decizie de condamnare; atunci această decizie va deveni definitivă și executorie, iar Ministerul Justiției va putea întreprinde măsurile ce țin de competența sa, în vederea depunerii cererilor de extradare, aducerii în Republica Moldova și executării sentinței, dacă va fi menținută ca în prima instanță”, a mai adăugat Marcel Dumbravan.

Fosta deputată Marina Tauber, acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, a fost condamnată pe 30 septembrie 2025 la 7 ani și 6 luni de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis. Tot atunci, instanța a dispus confiscarea a peste 206 milioane de lei, sumă care, potrivit procurorilor, ar fi fost utilizată sau destinată comiterii infracțiunii. La acea vreme, avocatul Marinei Tauber a calificat sentința drept „ireală și nefondată” și a anunțat că o va contesta.

Pe 7 octombrie 2025, Marina Tauber a fost dată în căutare internațională, iar dosarul a fost transmis către Interpol. Ulterior, în aceeași lună, Procuratura Anticorupție a anunțat că a contestat sentința la Curtea de Apel Chișinău. Procurorii consideră hotărârea primei instanțe „neîntemeiată” în partea ce vizează încetarea procesului penal pentru amestec în înfăptuirea justiției. Potrivit acuzării, pedeapsa aplicată pentru celelalte patru capete de acuzare, pentru care Tauber a fost recunoscută vinovată, este „prea blândă”.

***

Reamintim că fosta parlamentară a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025, prin Aeroportul Internațional Chișinău, cu destinația Istanbul, chiar înaintea unei ședințe de judecată în acest dosar. De atunci, Marina Tauber nu s-a mai întors în țară. Ea se declară nevinovată și susține că dosarul pe numele său ar fi fost deschis la „comandă politică”. Toate ședințele de judecată în care este vizată s-au desfășurat ulterior în lipsa sa.

Pe parcursul anului trecut, Marina Tauber a publicat mai multe fotografii alături de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat definitiv la închisoare pentru fraudă bancară. Deși există o sentință definitivă pe numele acestuia, Federația Rusă, unde Șor se află în prezent, refuză să îl extrădeze, în ciuda solicitărilor autorităților de la Chișinău.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Politică

Maia Sandu, de Ziua Libertății Presei: „O democrație poate dăinui doar dacă există jurnaliști curajoși”

Sport

Judocanul Victor Sterpu, carabinier moldovean, a obținut medalia de bronz la Grand Slam-ul de la Dushanbe

Politică

„Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om”. Maia Sandu, despre eliberarea lui Balan și reacțiile din societate

Mihaela Conovali
| 3 mai, 2026
09:52

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu regretă decizia de a-l schimba pe fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, în cadrul operațiunii prin care au fost aduși acasă doi ofițeri ai SIS, reținuți anterior în Rusia. Potrivit șefei statului, aceștia sunt „doi cetățeni loiali Republicii Moldova”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Jurnal Politic”, un nou format video publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale. Menționăm că, în urma schimbului de deținuți, Moldova i-a readus acasă pe cei doi ofițeri SIS. În schimb, au fost predați Alexandru Balan și Nina Popova.

În cadrul interviului, Maia Sandu s-a referit la operațiunea internațională, care a implicat, inclusiv, aducerea în Republica Moldova a celor doi ofițeri SIS, reținuți anterior în Rusia. „A fost un stres mare, pentru că este vorba de viața unor oameni nevinovați. (…) Am răsuflat ușurat atunci când am primit informație despre faptul că cetățenii noștri au intrat pe teritoriul Poloniei. Mă bucur că această operațiune a reușit. A fost o operațiune complicată. (…) S-a lucrat mult, au existat multe riscuri”, a comunicat șefa statului.

Solicitată să comenteze unele reacții din societate potrivit cărora, în cadrul schimbului de deținuți, nu ar fi trebuit eliberat fostul adjunct al SIS, pe motiv că acesta a avut acces la informații privind securitatea Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat: „Atunci când se pune la îndoială necesitatea de a oferi un fost angajat al SIS-ului pe motiv că acesta deține informații, eu vreau să vă spun că această persoană a avut până acum foarte mult timp ca să „vândă” informații despre Republica Moldova, din păcate. (…) În ultimii ani s-a lucrat foarte mult pentru ca instituțiile statului și Serviciul de Informații și Securitate să se curățe de persoane care nu sunt loiale statului. (…) Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om pe doi cetățeni loiali ai Republicii Moldova”.

Pe 28 aprilie 2026, la frontiera belaruso-polonă Pererov-Beloveja a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

În urma schimbului de deținuți, Moldova a readus acasă doi ofițeri ai SIS, arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere. De asemenea, Republica Moldova a predat-o Rusiei pe Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse.

Presa internațională a scris că negocierile pentru organizarea schimbului au durat mai mult de jumătate de an. Inițial, acestea s-au desfășurat în format bilateral, între KGB-ul Belarusului și serviciile de informații ale Poloniei. Ulterior, la discuții s-au alăturat serviciile speciale, diplomații și conducerea a șapte state, inclusiv România, Ucraina și Statele Unite. Principalul coordonator și mediator al acordului au fost Statele Unite.

Pe 29 aprilie, Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Balan nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea R. Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă de când a fost demis din funcție. Detalii AICI.

Grațierea și eliberarea fostului director adjunct al SIS, Alexandru Balan, au stârnit reacții în mediul online. Unii au calificat schimbul de deținuți, pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan, drept o „operațiune istorică” și au mulțumit inclusiv conducerii țării, în timp ce alții au spus că aceasta ridică semne de întrebare și „este o provocare de securitate”. Sunt și din cei care au cerut explicații, dar și aducerea în țară a altor persoane. NM a făcut AICI o sinteză a reacțiilor.