Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) solicită revizuirea proiectului noii legi a salarizării, avertizând că prevederile actuale ar putea conduce la diminuarea veniturilor unor categorii de judecători și la accentuarea crizei de personal din sistemul judecătoresc. Președintele CSM, Sergiu Caraman, a declarat că proiectul legii salarizării era unul mult așteptat, în special de către tinerii judecători, însă formula propusă riscă să producă efecte contrare celor urmărite. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 24 iunie a emisiunii „Rezoomat” de RLive.
„Proiectul legii salarizării era mult așteptat de tinerii judecători. Noi ne dorim nu doar să ocupăm funcțiile, ci și să menținem profesioniștii în sistem. Acești tineri judecători nu sunt subiecți ai evaluării, respectiv, salariul lor este mult mai jos decât al judecătorilor care au trecut vettingul. Potrivit unor calcule estimative salariile lor chiar ar urma să scadă cu aproximativ o mie de lei”, a declarat Sergiu Caraman, transmite IPN.
Potrivit șefului CSM, calculele efectuate la nivelul instanțelor arată că noua formulă de salarizare și modificările fiscale preconizate, vor determina diminuări ale veniturilor judecătorilor.
„Trebuie să luăm în considerare și reforma fiscală, care va intra în vigoare de anul viitor. Să admitem că o anumită categorie de bugetari va avea un salariu cu 11% mai mare decât salariul actual, reieșind din faptul că impozitul ar urma să crească cu 14% pentru fiecare salariat, asta presupune o diminuare a salariului cu câteva procente”, a precizat președintele Consiliului Superior al Magistraturii.
În avizul său, CSM solicită autorităților să revizuiască prevederile proiectului legii salarizării pentru a evita reducerea veniturilor judecătorilor, agravarea deficitului de cadre și afectarea funcționării sistemului judecătoresc.
***
Amintim că Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, care s-a regăsit pe ordinea de zi a ședinței secretarilor generali ai Guvernului din 17 iunie. Documentul vizează circa 172.074 de posturi și 227.061 de angajați din sectorul bugetar.
Proiectul prevede introducerea unor grade de calificare pentru funcționarii publici — „bine”, „foarte bine” și „excelent” — în funcție de rezultatele evaluărilor semestriale. Sporul pentru performanță va fi acordat doar salariaților care au obținut calificativul „excelent” sau „foarte bine”, în proporție de 12-15% și respectiv 6% din salariul de bază. Totodată, se instituie cote-plafon obligatorii: calificativul „excelent” poate fi acordat cel mult 15% din personalul unei unități bugetare, iar „foarte bine” — cel mult 30%.
Proiectul introduce și noțiunea de „funcții greu de ocupat”, a căror listă urmează să fie aprobată prin hotărâre de Guvern. De asemenea, suplimentul pentru cumularea atribuțiilor va fi redus de la 100% la 50% și va fi acordat doar dacă se inițiază concurs pentru ocuparea funcției în cel mult șase luni de la vacantare.
Federația Sindicală a Educației și Științei a reacționat critic la prevederea potrivit căreia actele contractuale prin care se acordă drepturi salariale neprevăzute de lege sunt lovite de nulitate absolută, susținând că aceasta contravine obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova și transformă negocierea colectivă „într-un mecanism formal, lipsit de efect real asupra condițiilor de muncă”.
Proiectul se află în consultări publice iar ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a anunțat că acesta ar putea intra în vigoare de la 1 septembrie 2026.
