FLYONE

Guvernul respinge investițiile FlyOne și impune schimbarea controlului în 90 de zile. Vladimir Cebotari: Nu am fost informați UPDATE

Autoritățile au respins investițiile realizate de compania FlyOne într-un domeniu de importanță pentru securitatea statului și au decis aplicarea clauzei de schimbare a controlului în termen de 90 de zile. Decizia a fost luată de Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, după o analiză de aproximativ 11 luni, a anunțat Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale pe 25 iunie. Contactat de NM, fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, a declarat că nu cunoaște despre astfel de decizii și că, în procesul de analiză, compania a prezentat mai multe informații și date. „Am solicitat în multiple rânduri să ne comunice unde și când să ne prezentăm pentru a prezenta explicații, dar nu am primit răspuns”, a adăugat el.

Ce spune Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale

Potrivit Ministerului, pe parcursul a aproximativ 11 luni, autoritățile au analizat modul în care compania și-a desfășurat activitatea într-un sector ce utilizează infrastructură critică a statului.

„Pe parcursul examinării, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului a solicitat în repetate rânduri informații și documente privind structura investițiilor, beneficiarii efectivi și tranzacțiile financiare dintre FLY ONE Moldova și compania afiliată FLYONE Armenia. Potrivit concluziilor Consiliului, o parte dintre informațiile solicitate nu au fost prezentate integral”, a comunicat Ministerul.

Pe 22 iunie, Consiliul a decis refuzul aprobării investițiilor realizate de compania FLY ONE într-un domeniu de importanță pentru securitatea statului și aplicarea clauzei de schimbare a controlului în termen de 90 de zile, a comunicat Ministerul.

Potrivit Ministerului, în procesul de analiză au fost examinate și informații privind „existența unor legături între persoane asociate companiilor respective și persoane aflate sub incidența sancțiunilor internaționale”, iar „aceste circumstanțe au fost incluse printre elementele evaluate de Consiliu la adoptarea deciziei”.

„CEIISS subliniază că măsura adoptată are drept scop protejarea intereselor de securitate ale statului într-un domeniu strategic și asigurarea respectării legislației privind investițiile în sectoarele sensibile. Pentru pasageri și partenerii comerciali ai companiei nu există modificări imediate. Consiliul precizează că nu a dispus suspendarea activității companiei și nici retragerea actelor permisive. FLY ONE continuă să opereze cursele programate și să își onoreze obligațiile asumate față de pasageri, parteneri și alți agenți economici. Decizia vizează exclusiv aspectele ce țin de controlul investițiilor într-un domeniu de importanță pentru securitatea statului și nu afectează, la această etapă, continuitatea serviciilor prestate de companie”, a comunicat Ministerul.

Reacția fondatorului FlyOne

„Noi nu cunoaștem despre astfel de decizii. Și nici nu avem solicitări de efectuare a investițiilor în domeniile strategice, în sensul LP 174/2021. Am fost solicitați de secretariatul CEIISS să le prezentam mai multe informații și date, lucru îndeplinit. Am solicitat în multiple rânduri să ne comunice ce informație au nevoie și să ne comunice unde și când să ne prezentăm pentru a prezenta explicații, dar nu am primit răspuns. Ne vom informa despre ce exact este vorba și vom decide în consecință”, a declarat pentru NM fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari.

Actualizare 15.30: Într-un comunicat de presă, compania FlyOne a declarat că activitatea sa constă în prestarea serviciilor de transport aerian, prin operarea de zboruri regulate și charter de pasageri. „FlyOne nu deține control, nu procură, nu ia în concesiune, nu intră în parteneriat public-privat, în privința de bunuri, active sau servicii care fac parte a domeniului de importanță pentru securitatea statului. FlyOne nu deține careva restricții de oricare natură”, a adăugat compania.

În context, a adăugat că este „în dialog activ cu autoritățile competente pentru a clarifica temeiul juridic, al acestei proceduri și motivele emiterii acelei decizii”. „Așa cum au comunicat și autoritățile, activitatea societății însăși, rămâne neafectată și se va desfășura în mod normal. Compania activează în baza tuturor actelor permisive necesare, ce atestă conformitatea și siguranța operațiunilor noastre”, se mai arată în declarația companiei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Bucuria MD

Zahărul s-ar putea scumpi cu 11%. Producătorii solicită Parlamentului să renunțe la majorarea cotei TVA pentru acest produs la 20%

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM) a emis miercuri, 30 septembrie, o declarație în care solicită Parlamentului să renunțe la majorarea cotei TVA pentru zahăr de la 8% la 20% – măsură inclusă în proiectul politicii bugetar fiscale pentru 2027. Organizația a menționat că măsura ar putea duce la scumpirea acestui produs cu 11%.

„Majorarea TVA nu vine izolat, ci însoțită de un cumul de alți factori cu impact negativ asupra sectorului. Taxa pe valoare adăugată majorată se suprapune costurilor energetice ridicate, anilor agricoli dificili, presiunii importurilor nereglementate din Serbia și Belarus și lipsei sprijinului promis agricultorilor. Împreună, acești factori pun în pericol existența întregii ramuri”, a declarat directoarea executivă a UPZM, Inga Pascal.

Potrivit organizației, majorarea TVA ar putea duce la o scumpire de aproximativ 11% a zahărului la raft. UPZM atrage atenția că măsura ar veni într-un context în care populația resimte deja creșterea costului vieții. În august 2026, inflația anuală a fost de 7%, iar prețurile produselor alimentare au crescut cu 4,7%. În același timp, zahărul s-a ieftinit cu 0,9% față de anul precedent, potrivit datelor citate de organizație.

UPZM mai susține că o cotă de 20% ar face zahărul din Republica Moldova mai scump din punct de vedere fiscal decât în mai multe state membre ale UE. Organizația indică drept exemple Germania, unde TVA pentru zahăr este de 7%, România – 11%, Italia – 10%, Croația – 13%, iar Irlanda – 0%. Potrivit UPZM, aplicarea cotei de 20% în Moldova nu este o cerință a procesului de integrare europeană, ci o opțiune de politică fiscală.

Producătorii au avertizat și asupra riscului creșterii comerțului informal și a micului trafic transfrontalier, pe fondul diferențelor de preț. UPZM a menționat că în regiunea transnistreană zahărul nu este supus TVA, în timp ce România aplică o cotă de 11%, iar în Ucraina costurile sunt mai mici.

O altă problemă invocată de organizație este situația industriei locale. Potrivit UPZM, sectorul are o capacitate de producție de aproximativ 100 000 de tone de zahăr anual și generează mii de locuri de muncă directe și indirecte. Reducerea producției ar afecta nu doar fabricile, ci și agricultorii care cultivă sfeclă de zahăr, transportatorii și alte activități conexe.

„În plin proces de aderare la UE, Moldova riscă inclusiv să piardă investițiile europene de peste 130 de milioane de euro realizate în această industrie”, a declarat Inga Pascal.

UPZM a afirmat că cei doi producători de zahăr din Republica Moldova au înregistrat pierderi de peste 330 de milioane de lei în ultimul an financiar. Organizația a pus situația pe seama costurilor ridicate la gaze și energie electrică, scumpirii inputurilor agricole, secetei și înghețurilor din ultimii ani, precum și a presiunii importurilor din Serbia și Belarus.

Potrivit UPZM, industria riscă astfel să-și reducă producția și capacitățile de procesare, ceea ce ar putea spori dependența Republicii Moldova de importurile de zahăr.

În acest context, Uniunea Producătorilor de Zahăr cere Parlamentului să reexamineze majorarea TVA de la 8% la 20%, argumentând că măsura ar putea afecta atât consumatorii, cât și producătorii locali și agricultorii.

Amintim că, în septembrie, Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul politicii fiscale pentru anul 2027. Documentul prevede mai multe modificări ale sistemului de taxare, inclusiv în ceea ce privește TVA. Cota standard de TVA este de 20%, iar pentru anumite produse sunt menținute sau introduse cote reduse.

În cazul zahărului, proiectul prevede aplicarea cotei standard de TVA de 20%, în locul cotei reduse de 8% utilizate în prezent. În același timp, cota de 8% urmează să fie menținută pentru pâine, lapte, unele legume și fructe proaspete și alte produse de strictă necesitate. Pentru unele produse din zootehnie, fitotehnie și horticultură este propusă o cotă de 12%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: