stelianmuscalu.ro

100 milioane de lei, alocați din fondul de intervenție a guvernului pentru susținerea agricultorilor afectați de secetă

Guvernul a aprobat alocarea din fondul de intervenție a 100 milioane de lei pentru susținerea producătorilor agricoli care au fost afectați de seceta din acest an. O decizie în acest sens a fost luată la ședința executivului, astăzi, 19 august.

Astfel, în total, guvernul va aloca 300 milioane de lei agricultorilor pentru a compensa pierderile înregistrate în cazul culturilor cerealiere de prima grupă.

De asemenea, a fost aprobată și modificarea hotărârii guvernului pentru aprobarea modului de acordare a compensațiilor. Aceasta presupune simplificarea procesului de obținere a compensațiilor, „în special prin excluderea obligativității de prezentare a copiilor extrasului din registrul bunurilor imobile și necesitatea de prezentare doar a unui certificat de confirmare a terenului din partea primăriei”.

„Pentru un hectar reînsămânțat, producătorii agricoli vor fi compensați cu 1620 de lei, pentru grâul de toamnă – 1500 de lei, orz de toamnă – 1530 de lei, rapița de toamnă – 2100 de lei, legume de câmp – 2000 de lei, mazăre – 1100 de lei. Pentru suprafețele care au suferit de grindină, pomicole, fructifere, arbuști fructiferi și căpșuni se ridică la 3800 lei și vița de vie la 3000 de lei pe hectar”, a declarat ministrul Agriculturii, Ion Perju.

Totodată, acesta a informat că până la data de 18 august au fost depuse 47 de dosare din partea agricultorilor.

Precizăm că la moment, prejudiciul cauzat sectorului de producere a cerealelor, fructelor și legumelor depășește cifra de 1,2 miliarde lei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Trei scenarii pentru aderarea Moldovei la UE? Marta Kos: două dintre ele nu sunt acceptate de țările-membre

Comisia Europeană a prezentat statelor membre UE trei opțiuni pentru gestionarea extinderii blocului comunitar: menținerea actualelor reguli de aderare, introducerea unor forme de integrare treptată înainte de aderarea deplină și reformarea sistemului actual. Declarațiile au fost făcute de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, la Summit-ul Competitive Europe, pe 24 martie. Oficiala a precizat că primele două variante nu sunt sprijinite de statele membre și le-a îndemnat să vină cu propriile propuneri, transmite Politico.

Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană trebuie să-și schimbe regulile pentru a permite unui nou val de state să adere la blocul comunitar.

Oficiala a menționat că Comisia Europeană a prezentat deja trei opțiuni, subliniind că „fără decizia statelor membre nu putem merge mai departe”.

Cele trei opțiuni includ: menținerea status quo-ului, care implică incertitudine privind avansarea procesului de negocieri; modificarea sistemului actual pentru a asigura că țările candidate nu rămân blocate ani de zile; și o formă de aderare treptată, înainte de finalizarea reformelor necesare.

Comisara europeană pentru Extindere a declarat că statele membre nu susțin prima și a treia opțiune.

Ea a mai menționat că, deși o reformă a sistemului este probabilă, „acum dezbatem direcția [în care să mergem]. Cum putem face procesul mai rapid în sensul unei integrări graduale consolidate?”

La începutul lunii martie, la o cină cu ambasadorii, șeful de cabinet președintei Comisiei Europene, Björn Seibert, a fost avertizat că propunerea privind aderarea treptată înainte de finalizarea reformelor este considerată nefuncțională de către capitale. Diplomații invocă atât cerințele juridice dificile privind modul în care noile țări pot adera, cât și temerile că noile state ar putea regresa democratic și ar ajunge să blocheze agenda UE, așa cum a făcut Ungaria.

Credem că doar una sau două țări susțin propunerile Comisiei, deci nu este un mare succes”, a declarat unul dintre diplomați pentru Politico, sub protecția anonimatului. El a adăugat că statele membre vor să se asigure că extinderea se desfășoară într-un mod care să se potrivească cu propriile cerințe juridice.

Există un sprijin puternic pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Dar este, de asemenea, adevărat că aproape niciun stat membru nu susține aderarea înainte ca negocierile să fie finalizate în mod obișnuit”, a declarat un al doilea diplomat.

Discuțiile privind potențiale scenarii care să asigure aderarea de noi state la UE vin în contextul refuzului Ungariei de a aproba deschiderea negocierilor de aderare pe clustere cu Ucraina – proces care necesită o decizie unanimă din partea statelor membre. Budapesta susține că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă de peste patru ani cu invazia rusă la scară, ar putea atrage UE în război și ar deturna banii contribuabililor europeni. Blocajul creat de Budapesta afectează inclusiv candidatura Republicii Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.

Cu toate acestea, în timp ce deschiderea oficială a negocierilor pe clustere rămâne blocată, Republica Moldova și Ucraina au început discuțiile tehnice pe toate cele șase clustere.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: