Facebook/Maia Sandu

14 țări și o organizație nu au semnat declarația de la finalul Summit-ului pentru pace în Ucraina. Ce prevede documentul

La finalul Summit-ului pentru pace în Ucraina, a fost adoptată o declarație în care, printre altele, Federația Rusă este îndemnată să predea controlul centralei nucleare Zaporojie Ucrainei și eliberarea ostaticilor. Documentul a fost semnat de 82 de țări și organizații participante, inclusiv Republica Moldova. 14 țări și o organizație nu au semnat documentul sau și-au retras semnătura ulterior.

Potrivit BBC, declarația adoptată la finalul Summit-ului pentru pace în Ucraina conține referiri importante la integritatea teritorială a țării vecine ca principiu de bază al oricărui tratat de pace, însă omite câteva condiții cheie ale „formulei Zelenski” (planul de pace al Ucrainei).

În document participanții la summit și-au reafirmat angajamentul față de rezoluțiile Adunării Generale a ONU adoptate imediat după invazia pe scară largă a Rusiei, care solicită retragerea completă și necondiționată a trupelor rusești de pe teritoriul Ucrainei și încetarea ostilităților.

Cu toate acestea, propunerile elaborate în cadrul summitului, care descriu viziunea comună a participanților asupra căii spre pace, nu includ o cerere de retragere a trupelor rusești și de despăgubire a Ucrainei din partea Rusiei pentru distrugere și ocupație.

În special, în declarația finală, țările semnatare cer să se asigure siguranța energiei nucleare, inclusiv revenirea centralei nucleare Zaporojie sub controlul Ucrainei. Semnatarii au subliniat, de asemenea, că amenințările cu utilizarea armelor nucleare împotriva Ucrainei sunt inacceptabile.

Declarația se referă în același timp la importanța accesului deplin și sigur la porturile ucrainene din Marea Azov și Marea Neagră și la produsele agricole ucrainene ca element de care depinde securitatea alimentară globală. Semnatarii cer, de asemenea, eliberarea tuturor prizonierilor de război și întoarcerea în Ucraina a copiilor și civililor ucraineni deportați și deținuți ilegal.

Declarația finală a fost semnată de 80 de țări și 4 organizații.

Омбудсман Лубінець Дмитро

Cu toate acestea, ulterior, Irak și Iordania și-au retras semnăturile.

Astfel, documentul nu a fost sprijinit: Armenia, Bahrain, Brazilia, Vatican, Irak, India, Indonezia, Iordania, Columbia, Libia, Mexic, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Thailanda, Africa de Sud.

***

Summit-ul pentru pace în Ucraina s-a desfășurat pe 15 și 16 iunie, în Elveția. Rusia nu a fost invitată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Natalia Morari

Natalia Morari a comentat informația privind posibila interdicție în spațiul Schengen, alături de Ion Ceban: „Nu am confirmare oficială”

Ex-jurnalista Natalia Morari, care în ultimul an este implicată în politică și a candidat inclusiv la funcția de președinte al țării, a comentat informațiile apărute în presa din Moldova și România despre posibila interdicție în spațiul Schengen alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale:

„Știu că așteptați o reacție din partea mea, dar știrea e prea serioasă ca să comentez ceea ce a apărut doar pe surse. Nu am deocamdată nicio confirmare oficială. Dacă va apărea, neapărat voi veni cu o reacție”, a scris aceasta.

Al doilea nume vehiculat în presa din Moldova și România, privind interdicția în spațiul Schengen este cel al ex-premierului Vasile Tarlev, în prezent lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. El nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că, în dimineața de 9 iulie, Tarlev a expediat presei un comunicat în care a informat despre participarea la conferința științifico-practică organizată de Universitatea „Ovidius” din Constanța. În seara de 9 iulie, pe pagina de Facebook a acestuia a fost publicată o secvență dintr-un interviu oferit presei române.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

***

Precizăm că Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, ex-jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: