Grupul de lucru constituit pentru deblocarea crizei electorale din Găgăuzia s-a întrunit pe 11 mai la Președinție și a ajuns la un consens „pe toate divergențele” privind regulile de organizare a alegerilor pentru Adunarea Populară. Un proiect de decizie urmează să fie prezentat în câteva zile, după care va fi supus votului în Adunarea Populară, cel mai probabil săptămâna viitoare. La discuții au participat președinta Maia Sandu, șeful Legislativului, Igor Grosu, deputați ai Adunării Populare, în frunte cu președintele interimar Nicolae Ormandji, deputați din Parlamentul Republicii Moldova, reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale și un reprezentant al Președinției.
Fostul procuror general și deputatul Alexandr Stoianoglo, care a participat la discuții în calitate de reprezentant al Parlamentului, a declarat pentru NewsMaker că părțile au ajuns la o soluție după blocajul din ultima perioadă.
„Cred că în viitorul apropiat vor fi găsite soluțiile pentru organizarea alegerilor. Scopul Chișinăului este ca alegerile să se organizeze în mod democratic și transparent, și cred că acest principiu îl împărtășesc și locuitorii Găgăuziei”, a spus Stoianoglo.
Președintele interimar al Adunării Populare, Nicolae Ormandji, a declarat pentru NewsMaker că grupul de lucru a ajuns la consens pe toate punctele divergente și că decizia finală rămâne la Adunarea Populară.
„Reprezentanții Adunării Populare, ai Parlamentului și ai CEC au lucrat la elaborarea unei hotărâri unice pentru depășirea situației privind alegerile în APG. Codul electoral al Găgăuziei și Codul electoral al Republicii Moldova, adoptat în decembrie 2022, au o serie de prevederi care se contrazic. Astăzi am ieșit la etapa finală. Am găsit consens pe toate aceste puncte și în cel mai scurt timp această hotărâre va fi adoptată în Adunarea Populară”, a declarat Ormandji.
Acesta a precizat că un aspect esențial pentru Găgăuzia a fost păstrat: competența Adunării Populare de a numi membrii organului electoral regional și de a stabili data alegerilor rămâne în conformitate cu Legea privind statutul juridic special.
„Sper că colegii vor susține și vom organiza alegerile în cel mai scurt timp. Ultimul pas, ultima decizie rămâne la Adunarea Populară. Cred că săptămâna viitoare va fi deja organizată ședința pentru aprobarea acestei hotărâri”, a adăugat Ormandji.
Ce s-a convenit în cadrul grupului de lucru
Grupul de lucru a discutat principiile de bază care vor sta la baza organizării scrutinului — transparența, egalitatea și respectarea drepturilor fundamentale, potrivit unui comunicat emis de instituția prezidențială. Documentul care urmează să fie adoptat va reglementa o serie de particularități ale alegerilor din Găgăuzia, care în prezent se află în contradicție cu Codul electoral național adoptat în decembrie 2022.
Printre aspectele convenite se numără modul de desemnare a membrilor în organul electoral regional, aceștia vor trebui să treacă verificări la ANI, problema listelor electorale și regulile de finanțare a candidaților. Una dintre principalele anomalii identificate era absența unui plafon la donațiile în numerar în cadrul alegerilor din Găgăuzia, spre deosebire de restul țării.
Grosu: „95% din soluții au fost găsite”
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a confirmat progresul înregistrat în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, în ediția din 11 mai, precizând că în câteva zile va fi prezentat un proiect de decizie cu toate particularitățile alegerilor din Găgăuzia.
„Chiar azi a avut loc o ședință între colegii mei de la Parlament și reprezentanții Adunării Populare. Mi s-a spus că aproape în proporție de 95% au găsit soluții pentru ceea ce numim noi particularitățile desfășurării alegerilor în Adunarea Populară din Găgăuzia și, în sfârșit, într-un viitor de câteva zile vor veni cu un proiect de decizie care va conține aceste particularități. Ce am descoperit în Găgăuzia, că nu era, spre exemplu, plafon la finanțări cash. Ceea ce e anormal. Deci va fi acest proiect de decizie al Adunării pe care în câteva zile o vor prezenta colegii de la Adunarea Populară. O să se uite încă o dată și colegii mei de la Parlament și Comisia Electorală Centrală, să se elimine toate întrebările, ca ulterior să purceadă procesul de avizare, astfel ca anul acesta să avem alegeri. Deci ăsta e planul. Anul ăsta nu puteam să ținem atâta în suspans”, a declarat Grosu.
***
Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori fără a putea fi organizate, din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional. Blocajul pornește de la o neconcordanță între legea autonomiei, care folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, și Codul electoral național, adoptat în decembrie 2022, care operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”.
Anterior, componența CEC a autonomiei era aprobată de Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), legislativul local. Candidații erau propuși de ramurile judecătorească, legislativă și executivă ale autonomiei. Tot Adunarea Populară stabilea data alegerilor și opera modificări în legislația electorală locală.
În 2023, APG a desființat CEC-ul permanent al autonomiei. În 2025, instanța a anulat această decizie, însă din cauza litigiilor judiciare alegerile nu au putut fi organizate la timp. Potrivit legii, acestea trebuiau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025.
După restabilirea CEC-ului local, alegerile au fost programate pentru 22 martie. Totuși, instanța a anulat hotărârea APG privind completarea componenței CEC. Problema constă în faptul că, în legislația locală, organul electoral al Găgăuziei este denumit „Comisia Electorală Centrală”, în timp ce în legislația națională acesta apare ca „Consiliul Electoral Central”. În urma anulării hotărârii APG, organul electoral a rămas incomplet, ceea ce a făcut imposibilă organizarea alegerilor. Astfel, scrutinul planificat pentru 22 martie a fost anulat, iar o nouă dată nu a fost încă stabilită. În aceste condiții, actuala componență a Adunării Populare își continuă activitatea cu mandatul expirat.
Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.
Pe 3 aprilie, Curtea de Apel Sud a suspendat hotărârile APG privind organizarea alegerilor din 21 iunie, în baza cererilor depuse de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. APG a contestat decizia la Curtea Supremă, susținând că instanța a dispus suspendarea actelor administrative fără a demonstra existența unui prejudiciu concret și ireparabil și că motivarea s-a bazat pe „riscuri abstracte”, fără a evalua consecințele reale ale suspendării.
Pe 22 aprilie, APG a adoptat o declarație prin care a cerut Parlamentului, Guvernului și instanțelor de judecată să înceteze „blocarea alegerilor” din 21 iunie și s-a adresat direct președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, solicitând sprijin diplomatic. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins anterior acuzațiile de „sabotaj” venite din Comrat, susținând că autoritățile din autonomie insistă să încalce Codul electoral.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
