Criza politică din Găgăuzia se adâncește. Documentul elaborat de Chișinău și Comrat, care ar urma să creeze cadrul juridic necesar pentru organizarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), nu a fost aprobat de deputații locali. NewsMaker explică ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două scrutinuri: alegerea unei noi componențe a APG și alegerea unui nou bașcan.
Ședință fără cvorum
Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) urma să se întrunească, pe 2 iunie, într-o ședință extraordinară. Principalul subiect de pe ordinea de zi era adoptarea hotărârii „Cu privire la modul de organizare a reglementării juridice a alegerilor regionale pentru Adunarea Populară a Găgăuziei de legislatura a VIII-a în anul 2026”.
Documentul vizează soluționarea divergențelor dintre Comrat și Chișinău privind organizarea alegerilor. Problema constă în existența unor neconcordanțe între Codul Electoral al autonomiei și Codul electoral național, a cărui nouă versiune a fost adoptată în 2023. Acestea nu mai pot fi corectate prin modificarea legislației locale, întrucât mandatul deputaților APG a expirat încă anul trecut. Din acest motiv, organizarea alegerilor pentru noua componență a Adunării Populare este blocată.
Pentru a depăși impasul juridic, la Chișinău au avut loc mai multe reuniuni ale grupurilor de lucru formate din reprezentanți ai autonomiei și ai autorităților centrale, sub egida Președinției. În urma acestor discuții a fost elaborată o hotărâre prin care Chișinăul și Comratul au ajuns la un compromis asupra aspectelor disputate.
Una dintre probleme viza denumirea autorității electorale a autonomiei. În legislația locală și în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, instituția este denumită Comisia Electorală Centrală, în timp ce Codul electoral național utilizează denumirea de Consiliul Electoral Central. Hotărârea echivalează aceste două noțiuni. În document, ele sunt scrise prin semnul „/”.
Cea mai mare parte a hotărârii este dedicată constituirii autorității electorale a Găgăuziei. Părțile au convenit că aceasta va fi formată din nouă membri: câte trei persoane urmează să fie desemnate de Adunarea Populară a Găgăuziei, Comitetul Executiv și Curtea de Apel Sud (Comrat). Totodată, toți membrii CEC/Consiliului Electoral Central trebuie să fie verificați de Serviciul de Informații și Securitate (SIS).
După două tentative eșuate de organizare a alegerilor pentru Adunarea Populară, situația părea să se apropie de o soluție. Odată cu adoptarea hotărârii, APG ar fi putut aproba componența autorității electorale a autonomiei și stabili data scrutinului. Totuși, la ședința din 2 iunie, proiectul nu a fost examinat din lipsă de cvorum. La reuniune au fost prezenți doar 13 dintre cei 33 de deputați ai Adunării Populare.
Absență întâmplătoare sau calcul politic?
Lipsa cvorumului cu greu poate fi considerată o simplă coincidență. Criza politică din Găgăuzia se prelungește de mai multe luni: mandatele deputaților Adunării Populare au expirat, președintele APG, Dmitri Constantinov, și-a părăsit funcția, iar ulterior și autonomia. Acesta a fost condamnat în lipsă la 12 ani de închisoare pentru abuz de serviciu. În același timp, bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată anterior la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a unui partid.
Vicepreședintele APG, Gheorghe Leiciu, consideră că absența deputaților de la ședința din 2 iunie a fost o decizie cu motivație politică. Potrivit acestuia, situația ar putea fi legată de faptul că proiectul de hotărâre viza organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară, însă decizia recentă a Curții de Apel de a menține sentința pronunțată împotriva Evgheniei Guțul a schimbat contextul politic.
Astfel, discuția nu mai vizează doar alegerea unei noi componențe a Adunării Populare, ci și alegerea unui nou bașcan. Potrivit Legei privind statutul juridic special al Găgăuziei, o condamnare confirmată de Curtea de Apel constituie temei pentru declararea vacantă a funcției de bașcan. În acest caz, conform aceleiași Legi, în autonomie trebuie organizate alegeri pentru un nou bașcan în termen de trei luni.
Deputatul Adunării Populare, Alexandr Tarnavschi, consideră că lipsa cvorumului ar fi putut fi creată artificial, întrucât conducerea APG nu a respectat procedurile necesare: nu a transmis proiectul de hotărâre Comitetului Executiv (guvernul local) și comisiei juridice a Adunării Populare. „Este fie neglijență, fie jocurile murdare ale cuiva”, a presupus Tarnavschi.
Demisia lui Ormanji
După eșecul unei noi tentative de a depăși criza politică prelungită, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia. „Salvarea atribuțiilor noastre era în această hotărâre. Lucrurile nu stau așa cum spun unele organizații neguvernamentale și «patrioți», care afirmă că noi am ceda anumite competențe. Dimpotrivă, le păstram [datorită acestei hotărâri]”, a declarat Ormanji.
Acesta a adăugat că, dacă APG va pierde totuși aceste competențe, responsabilitatea va reveni celor care au acuzat membrii grupului de lucru că ar „ceda” respectivele atribuții.
Anterior, amintim, Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale să verifice constituționalitatea prevederilor legale care permit Adunării Populare a Găgăuziei să organizeze alegeri în autonomie.
În opinia lui Alexandr Tarnavschi, agravarea crizei ar putea deveni relevantă și în discuțiile privind competențele autonomiei: „În prezent demonstrăm o incapacitate totală de a organiza alegeri.”
Ce urmează
Acum, Găgăuzia se confruntă cu provocarea de a organiza două scrutinuri simultan: alegerile pentru funcția de bașcan și cele pentru noua componență a Adunării Populare. Potrivit procedurii, APG trebuie să stabilească o nouă dată pentru ședință și, până atunci, să clarifice motivele absenței deputaților și să încerce să ajungă la un compromis.
La Chișinău, evoluțiile sunt privite cu un anumit grad de optimism.
„Hotărârea încă nu a fost examinată. Prin urmare, este foarte posibil ca aceasta să fie analizată și adoptată ulterior. Dacă deputații APG ar fi votat împotriva hotărârii, situația ar fi fost mai complicată. Deocamdată există timp pentru discuții și reflecție. Cred că nu trebuie să ne grăbim cu concluziile”, a declarat pentru NM vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica.
De menționat că, atât timp cât hotărârea sau un alt regulament privind constituirea autorității electorale a autonomiei nu este adoptat, aprobarea Comisiei Electorale Centrale/Consiliului Electoral Central al Găgăuziei este imposibilă. Prin urmare, nici organizarea alegerilor nu poate avea loc.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
