Igor Dodon
Максим Андреев, NewsMaker

„Dacă aș dori, mâine ar fi demis”. Igor Dodon, despre criticile ministrului Educației, demiterea guvrnului Chicu și alegătorii „fictivi”

Guvernul condus de Ion Chicu nu va fi demis cel puțin până la sfârșitul campaniei electorale. Declarația a fost făcută de către președintele Igor Dodon, în cadrul unei ediții speciale la postul de televiziune Prime. Șeful statului a declarat, însă, că are unele nemulțumiri față de activitatea executivului, fără însă să ofere detalii. Întrebat despre criticile pe care i le-a adus anterior ministrul Educației pentru că nu a purtat mască în timpul vizitei într-o școală, Igor Dodon i-a recomandat lui Igor Șarov „să se documenteze” și a declarat că dacă ar vrea, acesta ar fi demis.

Despre demiterea guvernului

Președintele Igor Dodon s-a arătat sigur că actualul guvern își va continua activitatea în următoarele luni: „Am discutat cu domnul Filip, domnul Diacov, cu colegii din PSRM, ca să știu – există sau nu majoritate parlamentară pentru a susține acest guvern. Și la noi sunt cei care spun că trebuie de revăzut lucrurile, dar eu am spus categoric nu, suntem responsabili să asigurăm stabilitatea actului de guvernare cel puțin până finalizăm alegerile”.

Șeful statului a sugerat, însă, că are anumite nedumeriri față de activitatea unor miniștri.

„Nimeni nu este perfect, toți fac greșeli și președintele țării face greșeli, inclusiv eu. Cred că pe unele segmente se poate merge mai eficient, dar nu le voi numi, se va interpreta că cer demisia cuiva, sunt discuțiile noastre interne. O oră și jumătate am discutat cu premierul, sunt domenii unde trebuie de impulsionat”, a precizat șeful statului.

Igor Dodon a mai spus că, după scrutinul prezidențial, dacă vor fi declanșate alegeri parlamentare anticipate, actualul cabinet de miniștri ar putea activa până în lunile aprilie-mai 2021.

Despre criticile din partea ministrului Educației

Președintele Igor Dodon susține că ministrul Educației nu s-a documentat suficient atunci când l-a criticat pentru faptul că nu a purtat mască de protecție în timpul unei vizite la o școală.

„O să discutăm cu domnul Șarov și o să-l rugăm să se documenteze. Dacă nu poate să se documenteze, o să luăm alte decizii politice, ca să se învețe să se documenteze. Președintele a intrat cu mască în școală, a scos masca, a spus vreo trei cuvinte și și-a pus masca. Am un respect față de cei care vorbesc, scot masca și vorbesc un minut, cât mă salut, și o pun la loc”, a declarat Igor Dodon.

Întrebat dacă „deciziile politice” înseamnă o eventuală demitere, președintele a spus: „Dacă aș dori, mâine ar fi demis. Suntem în coaliție, care trebuie menținută. Răbdăm puțin, totul vine la timpul său”.

Despre campania electorală și faptul că este „candidat independent”

Întrebat din ce motiv a ales să participe la scrutinul prezidențial în calitate de candidat independent și nu din partea Partidului Socialiștilor, Igor Dodon a răspuns: „Legislația RM prevede foarte clar că președintele țării nu poate fi membru de partid. Președintele nu se poate implica în activitatea politică a unui partid. Pentru a exclude riscurile, inclusiv posibilele atacuri asupra rezultatelor alegerilor, am luat această decizie. Ceilalți președinți au avut aceste drepturi, doar în perioada mandatului lui Dodon s-a impus restricția. Niciun președinte de țară din 1991 încoace nu a avut restricția că nu poate fi membru de partid”.

Despre înregistarea prealabilă a alegătorilor „fictivi”

Igor Dodon a fost solicitat să comenteze investigația jurnaliștilor de la TV8, care arată că în listele care au fost depuse la Comisia Electorală Centrală pentru înregistrarea prealabilă a alegătorilor stabiliți în străinătate, au fost introduse persoane care nu și-au pus semnătura pentru a vota în Rusia. În replică, șeful statului a declarat că a cerut investigarea acestor date și a sugerat că el pune la îndoială veridicitatea informațiilor privind alegătorii stabiliți în țările din UE.

„Și eu am cerut în calitate de președinte al Republicii Moldova… organelor să facă investigație și să spună foarte clar cum au fost depuse aceste cereri… M-am autosesizat și eu. Și mie mi-ar fi foarte interesant dacă se va depista că o bună parte din înregistrările online din țările UE au fost făcute prin IP-ul computerelor de la Chișinău. Și atunci tot o să apară o întrebare, ce se întâmplă”, a declarat Igor Dodon.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CALM s-a adresat inclusiv conducerii țării. Insistă în contextul reformei APL: „Termenul de 31 iulie – un abuz”

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) s-a adresat conducerii țării, procurorului general și directorului Serviciului de Informații și Securitate în contextul reformei administrației publice locale (APL). Reprezentanții CALM au vorbit din nou despre presiuni și că termenul de 31 iulie, după care autoritățile locale nu vor mai beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare, ar reprezenta „un abuz”. Menționăm că, într-o reacție anterioară, reprezentanții Guvernului au declarat că 31 iulie reprezintă „un termen operațional, stabilit de Cancelaria de Stat, pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”.

Pe 25 iulie, reprezentanții CALM au anunțat că au expediat o adresare oficială către președinta țării Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, deputații din Parlament, prim-ministrul Vasile Tofan, procurorul general Alexandru Machidon și directorul Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteață.

În aceasta, au solicitat „intervenția urgentă a instituțiilor statului pentru readucerea reformei administrativ-teritoriale pe calea legalității și a statului de drept, oprirea presiunilor ilegale asupra autorităților publice locale și restabilirea unui dialog autentic cu comunitățile”.

„Reforma administrativ-teritorială se întemeiază pe un concept neaprobat prin nicio normă juridică, impus totuși ca bază de implementare”, au declarat reprezentanții CALM, adăugând că „termenul de 31 iulie este ilegal și reprezintă un abuz penal grav”. În același timp, reprezentanții CALM au vorbit despre o „presiune fără precedent” îndreptată împotriva autonomiei locale. „Reforma administrativ-teritorială nu poate fi construită pe presiuni ilegale, pe termene inventate și pe documente fără valoare juridică”, se mai arată în declarația CALM.

***

Menționăm că nu este prima dată când reprezentanții CALM vorbesc despre termenul de 31 iulie, presiuni, precum și lipsa unor consultări reale în contextul reformei administrativ-teritoriale. O declarație în acest sens a fost făcută pe 9 iulie.

Pe 10 iulie, reprezentanții Guvernului au declarat pentru NewsMaker că data de 31 iulie 2026 reprezintă „un termen operațional stabilit de Cancelaria de Stat pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”. Totodată, aceștia au menționat că acest termen nu este prevăzut expres de Legea nr. 225/2023.

Potrivit Guvernului, data de 31 iulie nu pune capăt mecanismului de amalgamare voluntară și nu interzice inițierea unor astfel de procese în viitor. Totuși, autoritățile locale care nu vor finaliza procedurile până la această dată nu vor mai putea beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare și vor fi analizate în cadrul procesului de amalgamare normativă.

În ceea ce privește procesul de consultări, Guvernul a declarat că reprezentanții Cancelariei de Stat au realizat, în perioada ianuarie-martie 2026, consultări cu peste 4 500 de persoane. Au fost organizate în total 49 de ședințe de consultare, inclusiv în fiecare raion. De asemenea, în cadrul procesului de consultări la nivel local, s-a ajuns la peste 65 800 de cetățeni. Detalii AICI.

***

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Menționăm că, în martie, Vasile Tofan a prezentat propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale. Aceasta prevedea, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Cu toate acestea, în iulie, după nominalizarea la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan a declarat că nu va modifica radical reforma administrativ-teritorială inițiată de Guvern, deși și-ar fi dorit o abordare mai ambițioasă. Acesta a argumentat că procesul a ajuns într-o etapă avansată, iar schimbarea fundamentală a direcției în acest moment ar fi „o nebunie”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: