Igor Dodon
Максим Андреев, NewsMaker

„Dacă aș dori, mâine ar fi demis”. Igor Dodon, despre criticile ministrului Educației, demiterea guvrnului Chicu și alegătorii „fictivi”

Guvernul condus de Ion Chicu nu va fi demis cel puțin până la sfârșitul campaniei electorale. Declarația a fost făcută de către președintele Igor Dodon, în cadrul unei ediții speciale la postul de televiziune Prime. Șeful statului a declarat, însă, că are unele nemulțumiri față de activitatea executivului, fără însă să ofere detalii. Întrebat despre criticile pe care i le-a adus anterior ministrul Educației pentru că nu a purtat mască în timpul vizitei într-o școală, Igor Dodon i-a recomandat lui Igor Șarov „să se documenteze” și a declarat că dacă ar vrea, acesta ar fi demis.

Despre demiterea guvernului

Președintele Igor Dodon s-a arătat sigur că actualul guvern își va continua activitatea în următoarele luni: „Am discutat cu domnul Filip, domnul Diacov, cu colegii din PSRM, ca să știu – există sau nu majoritate parlamentară pentru a susține acest guvern. Și la noi sunt cei care spun că trebuie de revăzut lucrurile, dar eu am spus categoric nu, suntem responsabili să asigurăm stabilitatea actului de guvernare cel puțin până finalizăm alegerile”.

Șeful statului a sugerat, însă, că are anumite nedumeriri față de activitatea unor miniștri.

„Nimeni nu este perfect, toți fac greșeli și președintele țării face greșeli, inclusiv eu. Cred că pe unele segmente se poate merge mai eficient, dar nu le voi numi, se va interpreta că cer demisia cuiva, sunt discuțiile noastre interne. O oră și jumătate am discutat cu premierul, sunt domenii unde trebuie de impulsionat”, a precizat șeful statului.

Igor Dodon a mai spus că, după scrutinul prezidențial, dacă vor fi declanșate alegeri parlamentare anticipate, actualul cabinet de miniștri ar putea activa până în lunile aprilie-mai 2021.

Despre criticile din partea ministrului Educației

Președintele Igor Dodon susține că ministrul Educației nu s-a documentat suficient atunci când l-a criticat pentru faptul că nu a purtat mască de protecție în timpul unei vizite la o școală.

„O să discutăm cu domnul Șarov și o să-l rugăm să se documenteze. Dacă nu poate să se documenteze, o să luăm alte decizii politice, ca să se învețe să se documenteze. Președintele a intrat cu mască în școală, a scos masca, a spus vreo trei cuvinte și și-a pus masca. Am un respect față de cei care vorbesc, scot masca și vorbesc un minut, cât mă salut, și o pun la loc”, a declarat Igor Dodon.

Întrebat dacă „deciziile politice” înseamnă o eventuală demitere, președintele a spus: „Dacă aș dori, mâine ar fi demis. Suntem în coaliție, care trebuie menținută. Răbdăm puțin, totul vine la timpul său”.

Despre campania electorală și faptul că este „candidat independent”

Întrebat din ce motiv a ales să participe la scrutinul prezidențial în calitate de candidat independent și nu din partea Partidului Socialiștilor, Igor Dodon a răspuns: „Legislația RM prevede foarte clar că președintele țării nu poate fi membru de partid. Președintele nu se poate implica în activitatea politică a unui partid. Pentru a exclude riscurile, inclusiv posibilele atacuri asupra rezultatelor alegerilor, am luat această decizie. Ceilalți președinți au avut aceste drepturi, doar în perioada mandatului lui Dodon s-a impus restricția. Niciun președinte de țară din 1991 încoace nu a avut restricția că nu poate fi membru de partid”.

Despre înregistarea prealabilă a alegătorilor „fictivi”

Igor Dodon a fost solicitat să comenteze investigația jurnaliștilor de la TV8, care arată că în listele care au fost depuse la Comisia Electorală Centrală pentru înregistrarea prealabilă a alegătorilor stabiliți în străinătate, au fost introduse persoane care nu și-au pus semnătura pentru a vota în Rusia. În replică, șeful statului a declarat că a cerut investigarea acestor date și a sugerat că el pune la îndoială veridicitatea informațiilor privind alegătorii stabiliți în țările din UE.

„Și eu am cerut în calitate de președinte al Republicii Moldova… organelor să facă investigație și să spună foarte clar cum au fost depuse aceste cereri… M-am autosesizat și eu. Și mie mi-ar fi foarte interesant dacă se va depista că o bună parte din înregistrările online din țările UE au fost făcute prin IP-ul computerelor de la Chișinău. Și atunci tot o să apară o întrebare, ce se întâmplă”, a declarat Igor Dodon.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stopfals.md

Cum a fost transformată o posibilă colaborare medicală cu Ucraina într-o campanie de dezinformare. Investigație StopFals

Mai multe canale de Telegram și site-uri din Rusia și Republica Moldova au răspândit informații potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar fi decis să finanțeze din bugetul de stat tratamentul militarilor ucraineni. În realitate, autoritățile doar au discutat posibilitatea unui proiect comun de tratare și reabilitare a veteranilor ucraineni, iar sursele de finanțare nu au fost stabilite, scrie StopFals.md.

Informațiile au fost răspândite începând cu 7 octombrie, în contextul unei petiții online împotriva tratamentului militarilor ucraineni în instituțiile medicale din Republica Moldova. Mai multe publicații au prezentat petiția drept o expresie a nemulțumirii generale a populației, deși pe pagina acesteia nu este indicat numărul total al semnatarilor. Prin urmare, nu există date care să demonstreze că inițiativa reflectă un protest în masă.

Autorul petiției, identificat drept Vasile Ceban, s-a prezentat ca operator de utilaje agricole la compania MolSalvia SRL. Totuși, compania a declarat pentru StopFals.md că acesta nu este angajatul lor.

Ce au discutat autoritățile din Moldova și Ucraina

Pe 21 septembrie, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Păun Rohovei. Cei doi au discutat posibilitatea lansării unui proiect comun pentru tratarea și reabilitarea fizică și psihologică a veteranilor ucraineni de război în instituțiile medicale din Republica Moldova.

Inițiativa ar putea include recuperare postoperatorie, protezare și tratamentul rănilor provocate de explozii. Ministerul Sănătății a precizat că proiectul trebuie analizat în funcție de necesitățile medicale și de capacitățile sistemului național de sănătate.

„Cu referire la aspectele de finanțare, va fi necesară o analiză separată a oportunităților disponibile, inclusiv a posibilităților de a atrage asistența partenerilor internaționali”, au menționat reprezentanții instituției.

Ministerul a subliniat că eventualele măsuri de sprijin nu trebuie să afecteze accesul pacienților din Republica Moldova la servicii medicale și de reabilitare.

O campanie mai amplă de dezinformare

Potrivit StopFals.md, informațiile despre petiție au apărut după alte afirmații neconfirmate potrivit cărora Republica Moldova ar urma să devină un centru medical și logistic pentru armata ucraineană, inclusiv prin crearea unor centre medicale și asamblarea dronelor.

Pe 1 octombrie, reprezentantul Rusiei la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Dmitrii Poleanski, a făcut declarații similare despre presupuse planuri de creare a unor centre medicale pentru militarii ucraineni în Republica Moldova. StopFals.md susține că aceste afirmații nu au fost probate și se înscriu în narațiuni pro-Kremlin despre presupusa militarizare a țării și atragerea ei în război.

Printre sursele care au distribuit informațiile despre petiție se numără agențiile rusești RIA Novosti și Sputnik, precum și publicațiile Canal 5, Комсомольская правда в Молдове și eNewsmd, pe care StopFals.md le asociază cu răspândirea unor informații manipulatorii.

Potrivit analizei, discuțiile reale despre cooperarea moldo-ucraineană în domeniul sănătății au fost prezentate drept o decizie deja luată de a cheltui bani publici pentru militarii ucraineni, în detrimentul pacienților moldoveni, deși finanțarea și condițiile unui eventual proiect nu au fost încă stabilite.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: