Aproape 500 de medici din Republica Moldova, care dețin cetățenia României, au depus dosarele pentru a se angaja peste Prut. Declarația a fost făcută de deputatul român Constantin Codreanu.
Într-o postare publicată în data de 20 februarie pe pagina sa de Facebook, Codreanu precizează că a avut numeroase interpelări și intervenții în plenul Camerei Deputaților de la București cu privire la acest subiect.
„Cel mai tare m-au revoltat situațiile în care doctorii respectivi aveau deja locul de muncă asigurat în România, dar procedura birocratică îi împiedica să fie încadrați în câmpul muncii”, a menționat Codreanu.
Deputatul român a mai spus că săptămâna viitoare, marți, 25 februarie, va avea loc o ședință la Ministerul Sănătății de la București pentru a modifica actul normativ ce vizează acest dosar – Hotărârea de Guvern nr. 764/2017.
„Din cele discutate preliminar, soluția este una pe care o agreez și care va debloca procesul de recunoaștere a diplomelor. Revin cu detalii după ședința de la MS la care am ținut neapărat să fiu prezent. Între timp, numărul dosarelor depuse a ajuns la aproape 500”, a scris Codreanu.
Deputatul autonomiei găgăuze, Alexandr Tarnavschi, a depus o acțiune în contencios administrativ la Judecătoria Comrat, prin care cere obligarea legislativului local să organizeze alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei pe 16 noiembrie 2025, potrivit Moldova 1.
Mandatul actualei legislaturi a expirat deja, însă data scrutinului nu a fost stabilită. Într-un comentariu pentru Moldova 1, Tarnavschi a declarat că încă în ianuarie a propus o inițiativă legislativă privind stabilirea datei alegerilor pe 16 noiembrie, însă subiectul ar fi fost tergiversat, susține Tarnavschi.
„Din diverse motive, subiectul nu a fost pus pe agendă decât atunci când Parlamentul intrase deja în campanie electorală, când nu mai pot fi interpretate legi sau aduse modificări legislative. Au lăsat intenționat lucrurile să ajungă aici, astfel încât acum să se întrebe: cum să organizăm alegeri dacă nu avem Curtea de Apel Comrat, dacă nu există Consiliul electoral de circumscripție al Găgăuziei?”, a declarat Alexandr Tarnavschi.
Instanța ar urma să se pronunțe rapid, a precizat Tarnavschi, pentru că este vorba despre un proces electoral. „Dacă hotărârea va fi luată până pe 16 septembrie, există timp suficient pentru organizarea alegerilor”, a adăugat acesta.
Sursa: Nokta
Pe 15 august, Adunarea Populară a inclus pe ordinea de zi stabilirea datei alegerilor, însă deputații nu au ajuns la un consens. Oponenții organizării scrutinului au invocat lipsa autorității electorale regionale, care a fost desființată în 2023, și a Curții de Apel Comrat (comasată cu cea de la Cahul pentru a crea Curtea de Apel Sud) care ar urma să confirme rezultatele scrutinului..
Comisia Electorală Centrală de la Comrat a fost desființată de deputații Adunării Populare, în decembrie 2023, la inițiativa speakerului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale. Instanța de fond și Curtea de Apel Comrat au anulat decizia Adunării Populare. În prezent, cazul se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție.
În ședința din 15 august curent, deputații locali au aprobat trei candidaturi din partea Adunării Populare pentru noua componență a autorității electorale regionale.
Executivul și instituția bașcanului nu și-au prezentat candidații. Iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege reprezentantul atât timp cât dizolvarea autorității electorale precedente este încă examinată în justiție.
Precedentele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc în două tururi, pe 19 septembrie și 3 octombrie 2021.
