6 trofee de top! Kaufland Moldova, premiată în cadrul concursului „Marca Comercială a Anului 2023”

Aproximativ 200 de persoane au participat la protestul împotriva proiectului politicii bugetar-fiscale, desfășurat pe 28 iunie în fața Parlamentului. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției, Diana Fetco.

Protestul a fost anunțat inițial de liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a precizat că acțiunea este apolitică și a îndemnat toți cetățenii să participe. Ulterior, Partidul Socialiștilor, „Partidul Nostru” și-au exprimat sprijinul pentru manifestație, iar Partidul Social Democrat European a făcut apel la membrii și simpatizanții săi să participe.

La protest au fost prezenți și președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu, precum și reprezentanți ai Mișcării Alternative Naționale, formațiune condusă de primarul capitalei, Ion Ceban.

„Am venit să spunem guvernării actuale, prin intermediul oamenilor, că această politică bugetar-fiscală ne duce la sărăcie. (…) Faptul că astăzi sunt câteva sute de oameni, nu știu, 500–1.000 de oameni, neaduși, neorganizați cu autobuze, neplătiți, înseamnă că este o nemulțumire în societate și cei care conduc ar trebui să se uite la mesajul oamenilor”, a declarat Vasile Costiuc pentru NewsMaker, în timpul protestului.

Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a IGP, Diana Fetco, a declarat că, potrivit estimărilor poliției, la protest au participat circa 200 de persoane.

Amintim că Ministerul Finanțelor a publicat proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care se află în prezent în consultări publice și este dezbătut intens în societate. Una dintre cele mai discutate modificări vizează uniformizarea cotelor de TVA, prin eliminarea mai multor cote reduse aplicate în prezent. Potrivit Guvernului, măsura va fi implementată etapizat și ar putea afecta produse alimentare, medicamente, comerțul electronic, restaurante și cafenele, hoteluri și pensiuni, autoturismele și resursele energetice (Detalii – AICI, AICI și AICI).

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, dedicată foametei organizate din 1946-1947 și primului val al deportărilor staliniste, are loc astăzi, 28 iunie, la Chișinău. În cadrul evenimentului, participanții au vorbit despre importanța păstrării memoriei victimelor represiunilor sovietice și despre inițiativele legislative privind condamnarea negării acestor tragedii.

Congresul Național al Memoriei se desfășoară la Palatul Republicii din Chișinău. Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.

La eveniment participă, între alții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica, istorici, cercetători și clerici.

„Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date, înseamnă oameni, familii, destine. Iar istoria noastră poartă răni adânci. (…) Nu există sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Și tocmai de aceea, istoricii, colegii mei, au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită în continuare cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu la eveniment.

Oficialul a menționat că Parlamentul consolidează cadrul legal în memoria victimelor represiunilor politice, menționând proiectul de lege care va introduce răspundere penală pentru persoanele care neagă public foametea și deportările din timpul regimului totalitar sovietic. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și votată în prima lectură.

„Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr a cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului: cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. (…) Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora”, a spus el.