digi24.ro

Studiu: Varianta Omicron este de patru ori mai transmisibilă decât varianta Delta

Varianta ​​„Omicron” a virusului SARS-CoV-2 este de 4,2 ori mai transmisibilă în stadiul inițial decât varianta „Delta”, potrivit unui studiu al unui om de știință japonez, care consiliază ministerul Sănătății de la Tokyo. Constatarea confirmă temerile legate de contagiozitatea noii tulpini care conduc la boala COVID-19, relatează digi24.ro.

Hiroshi Nishiura, profesor de științe ale sănătății și mediului la Universitatea Kyoto, specializat în modelarea matematică a bolilor infecțioase, a analizat datele genomului disponibile până pe 26 noiembrie în provincia Gauteng din Africa de Sud.

„Varianta Omicron are o transmisibilitate mult mai mare și are capacitatea de anula imunitatea construită în mod natural prin trecerea prin boală sau generată de vaccin”, se arată în concluziile profesorului Nishiura, care au fost prezentate la o reuniune a comitetului consultativ al ministerului Sănătății din Japonia.

La nivel global există îngrijorări cu privire la faptul că tulpina Omicron ar putea afecta lumea mult mai mult decât a făcut-o tulpina Delta, iar Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că ar putea exista „consecințe grave” ale răspândirii necontrolate  acesteia.

Studiul profesorului Nishiura nu a fost revizuit de colegi și nu a fost publicat într-un jurnal științific. Noua analiză a fost efectuată folosind aceeași metodă pe care a folosit-o într-un studiu din iulie publicat de jurnalul medical Eurosurveillance despre cum se comporta varianta Delta înainte de Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Sute de cercetători din întreaga lume încearcă în această perioadă să înțeleagă noua variantă ​​„Omicron”, care este cea mai diferențiată tulpină de până acum dintre cele cinci variante de îngrijorare identificate de OMS de la începutul pandemiei.

Cazurile din Africa de Sud au crescut rapid până la aproape 20.000 pe zi, de când țara a raportat pentru prima dată descoperirea variantei Omicron.

„Unde a fost descoperită, rata de vaccinare a fost mai mică de 30% și mulți oameni au fost probabil infectați în mod natural”, a spus Nishiura, adăugând că „trebuie să acordăm o atenție deosebită tendințelor viitoare pentru a vedea dacă același lucru se va întâmpla în țările în care vaccinurile pe bază de ARN sunt într-un procent ridicat”.

***

Noua variantă a coronavirusului, cunoscută ca Omicron, a fost identificată prima dată în Africa de Sud. În primele zile ale lunii noiembrie, tehnicienii de laborator de la Laboratoarele Lancet din Pretoria, Africa de Sud, au descoperit câteva caracteristici neobișnuite în mostrele pe care le testau pentru coronavirus. În esență, lipsea o genă din ceea ce ar fi reprezentat un profil normal al genomului virusului SARS-CoV-2.

La doar câteva zile mai târziu, același fenomen a fost raportat la Departamentul de Patologie Moleculară al celor de la Lancet din Johannesburg. Dr. Allison Glass, patolog în cadrul instituției, a spus că descoperirea a coincis cu o creștere a cazurilor testate pozitiv cu Covid-19 în anumite părți ale Africii de Sud.

În provincia Gauteng, care include orașul Johannesburg, mai puțin de 1% dintre oameni au fost testați pozitiv la începutul lunii noiembrie. Însă numărul cazurilor a ajuns la un procent de 6% în decurs de doar două săptămâni și la 16% până miercuri, pe 1 decembrie, la aproximativ o lună distanță de la depistarea Omicron.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: