Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, a declarat că ar pune sub semnul întrebării afirmația potrivit căreia Republica Moldova și România au aceeași limbă și religie. Diplomatul a adăugat că sunt oameni „care gândesc la fel – că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel – că avem două limbi sau religii diferite”. Declarațiile ambasadorului, făcute în timpul unei emisiuni pe 9 iulie și asigurate prin traducere live, au stârnit mai multe reacții critice atât în Republica Moldova, cât și în România. Ambasada Germaniei nu a venit, deocamdată, cu un comentariu suplimentar, iar Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a menționat că ia în considerare solicitarea unor clarificări suplimentare.
Ce a declarat ambasadorul
La ediția din 9 iulie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, prezentatorul l-a întrebat pe ambasador cum vede ideea unirii Republicii Moldova cu România, adăugând totodată că „noi am fost, la un moment dat, aceeași țară, vorbim aceeași limbă, avem aceeași cultură, aceleași tradiții și aceeași religie cu românii din România”.
„Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei și al României. Sunt două state suverane. Dacă își doresc să se unească, asta o vor face și nimeni nu poate comenta aceasta. Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova: avem aceeași limbă, aceeași religie ca și România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oameni care gândesc la fel că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite. Statele moderne europene au o limbă oficială, dar, desigur, au oameni de diferite etnii și valorile europene și drepturile europene sunt că acești oameni trebuie să fie respectați în toate aceste sensuri”, a răspuns Hubert Knirsch, potrivit unei traduceri live din timpul emisiunii.
Ambasada Germaniei în Republica Moldova nu a venit, deocamdată, cu un comentariu suplimentar la acest subiect. NewsMaker a solicitat o reacție din partea misiunii diplomatice. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, solicitat să comenteze aceste declarații, a menționat că ia în considerare solicitarea unor clarificări suplimentare pentru ziua de 13 iulie.
Reacții în Republica Moldova și România
„Când a zis-o la final de emisiune dl ambasador mi-am zis: gata, va fi scandal. Nu există ceva mai sensibil în partea asta a Prutului… Nu există”, a scris prezentatorul emisiunii „Cabinetul din umbră”, Vitalie Călugăreanu, pe 12 iulie, pe rețelele de socializare.
„Excelența, bravo și mulțumim!”, a reacționat istoricul Alexei Tulbure. „Potrivit acestuia (nota red. Hubert Knirsch), în Republica Moldova coexistă opinii diferite cu privire la limbă, cultură și identitate. Unii cetățeni se consideră parte a spațiului românesc, alții au o altă viziune. Acești „alții”, adaug eu, reprezintă aproape 80% din populație, potrivit ultimului recensământ, declarându-se moldoveni. Majoritatea lor condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și susțin integrarea europeană a Republicii Moldova. Identitatea moldovenească de astăzi nu are legătură cu trecutul sovietic și Rusia. (…) Mulțumim Germaniei pentru această abordare lucidă a realităților din Republica Moldova”, a adăugat Tulbure.
Jurnalistul Vasile Munteanu a scris că „românitatea societății dintre Prut și Nistru este o realitate istorică, nu una inventată încă în perioada Rusiei țariste, iar limba română este un adevăr științific demonstrat prin argumente științifice”. „Avem și o hotărâre a Curții Constituționale, dar vă recomand să citiți cu mare atenție și Declarația de Independență a Republicii Moldova. (…) Nu există: identitate moldovenească; popor moldovenesc; națiune moldovenească”, a reacționat jurnalistul la postarea lui Alexei Tulbure.
Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, a declarat că „un diplomat nu se implică și nu comentează, în țara care îl găzduiește, subiecte atât de sensibile precum identitatea națională”. „Eu nu vreau ca nici „rusul”, nici „neamțul” să-mi spună ce identitate națională am. (…) Pe ambasadorul german la Chișinău l-aș trimite mai întâi la o lecție de istorie și de bun-simț diplomatic. (…) Domnului cu pricina i-aș reaminti un lucru simplu: cele mai mari proteste ale moldovenilor nu au fost pentru pâine și nici pentru automobile germane. Au fost pentru limba română, pentru istorie și pentru dreptul de a spune cine sunt”, a adăugat Sturza.
Jurnalistul român Răzvan Gheorghe a spus că „Ministerul Afacerilor Externe de la București ar trebui să reacționeze cu fermitate”. „Sunt intolerabile astfel de atacuri la adresa României și a românilor”, a adăugat el.
Fostul deputat Chiril Moțpan, în prezent – consilier în Consiliul Municipal Chișinău, a declarat că „identitatea unui popor nu poate fi redefinită prin declarații diplomatice”. „Domnule ambasador, respectăm Germania și nu uităm de momentul istoric care a dus la unificarea celor doua state germane. Tocmai de aceea, ne așteptăm la același respect față de istoria, limba și demnitatea oamenilor de pe acest pământ. (…) Teoriile care separă artificial românii de pe cele două maluri ale Prutului au aparținut epocii sovietice. De aceea, nu avem nevoie de noi teme de dezbinare într-o societate care încearcă să-și consolideze unitatea și democrația”, a comunicat Moțpan.
„Domnule ambasador al Germaniei în Republica Moldova, puneți mâna pe cărțile de istorie, și, vă rog să ne scutiți de opiniile dumneavoastră!”, a reacționat fosta deputată Ana Guțu.
„Când ești ambasador al unei țări din UE la Chișinău, nu vii și spui că aici limba nu e română sau că aici trăiesc extratereștri sovietici, nu români. Moldovenii sunt români. Moldoveni sunt și la Iași, și la Botoșani, și la Chișinău. Toți sunt români. Așa cum și muntenii sunt români. Dacă tu crezi altfel, nu o spui public. Ești diplomat, totuși. Dacă o faci, înseamnă că urmărești un anumit scop sau interes. Exact același pe care îl are și Rusia”, a comunicat jurnalistul Nicolae Chicu.
„Bravo, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană! În Republica Moldova s-a declanșat un adevărat linșaj mediatic împotriva ambasadorului Germaniei, doar pentru că a răspuns la o întrebare a unui jurnalist și a constatat o realitate. Despre ce criterii de la Copenhaga mai putem vorbi dacă noi încă nu am ieșit din „peșterile patriotismului grobian”, unde orice opinie incomodă este întâmpinată cu intoleranță și atacuri?”, a scris istoricul Alexei Tulbure, într-un nou mesaj pe rețelele de socializare.
Una dintre cele mai dure reacții a venit de la Valeriu Pașa, președintele ONG-ului „WatchDog”. Acesta consideră că diplomatul german ar avea rele intenții.
Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.
Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt – circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.
Potrivit Recensământului Populației și Locuințelor din 2024, 76,7% dintre locuitorii Republicii Moldova (1 848 670 de persoane) s-au declarat „moldoveni” din punct de vedere etnic — o creștere față de anul 2014, când ponderea era de 74%. Totodată, a crescut semnificativ și numărul celor care se identifică drept „români” — 8% (193 197 de persoane), față de 6,6% acum zece ani.
