Vacanțele de vară sunt despre drumuri lungi, libertate, aer curat și experiențe noi. Fie că pleci spre mare, la munte sau într-un road trip prin țară ori Europa, ai nevoie de un partener de drum de încredere: un autoturism confortabil, sigur și adaptat nevoilor tale. O mașină de vacanță trebuie să bifeze mai multe criterii:
Spațiu generos, mai ales dacă pleci în familie sau cu prietenii;
Eficiență la consum, pentru a economisi la fiecare alimentare;
Portbagaj încăpător, pentru toate bagajele, jucăriile de plajă sau echipamentele de camping.
Iată câteva categorii de mașini care îndeplinesc aceste cerințe și pe care le poți lua în considerare dacă te gândești la o achiziție prin leasing de la Mogo.
SUV-uri: Dacia Duster, Hyundai Tucson, Toyota RAV4
SUV-urile sunt alegerea ideală pentru vacanțele active, în care alternezi autostrăzile cu drumuri neasfaltate, drumețiile și opririle spontane. Sunt robuste, au garda la sol mai înaltă și oferă suficient spațiu pentru pasageri și bagaje.
Monovolume: Renault Grand Scenic, Volkswagen Touran, Opel Zafira
Dacă vacanțele tale înseamnă cel puțin 4-5 pasageri, plus bagaje pentru o săptămână sau două, un monovolum poate fi cel mai bun prieten. Oferă spațiu și dotări inteligente pentru pasagerii din spate.
Hatchback-uri compacte: Toyota Corolla, Renault Clio, Mazda 3 Dacă planul e să mergi într-un city break sau să explorezi orașe turistice, o mașină mai mică, agilă și ușor de parcat poate fi mai potrivită. Hatchback-urile oferă un bun echilibru între confort și eficiență.
Mașini pentru aventuri off-road și camping: Subaru Forester, Jeep Compass, Mitsubishi Outlander
Pentru iubitorii de natură, drumeții și nopți sub cerul liber, o mașină cu caracteristici off-road este un must. Aceste modele sunt ideale pentru accesul la zone mai greu de atins, drumuri forestiere sau plaje retrase.
Dacă ai găsit mașina ideală pentru vacanță, la Mogo îți oferim finanțare, aprobări rapide și proces simplificat, fără dosare complicate. Alege autoturismul potrivit pentru stilul tău de călătorie și pornește la drum cu Mogo!
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Chișinăul a redus constant, în ultimii ani, numărul secțiilor de votare pentru cetățenii moldoveni de pe malul stâng al Nistrului. La următoarele alegeri parlamentare, acestea ar putea fi diminuate de trei ori — până la doar 10. Tiraspolul și-a exprimat nemulțumirea și a cerut Chișinăului să majoreze de câteva ori acest număr. NewsMaker a analizat de ce autoritățile de la Chișinău reduc secțiile pentru locuitorii din stânga Nistrului, cum stabilește CEC numărul lor și de ce autoritățile nerecunoscute din regiunea transnistreană — care își revendică independența — s-au arătat, brusc, preocupate de acest subiect.
Cum s-au contrazis Chișinăul și Tiraspolul în privința secțiilor de votare
Pe 15 august, Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească. În Sovietul Suprem al Transnistriei (așa-numitul parlament local), cererea a fost justificată astfel: „La adresa deputaților sosesc numeroase apeluri din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind posibila reducere a numărului de secții de votare pentru cetățenii Republicii Moldova din Transnistria. Drept argument este invocată, chipurile, prezența redusă la scrutinele precedente. Acest argument nu corespunde realității”.
Biroul pentru Reintegrare a confirmat, pentru NM, că reprezentantul politic al Tiraspolului în procesul de negocieri, Vitalii Ignatiev, a expediat o astfel de adresare Chișinăului, despre care Biroul a informat CEC.
„În concluzia Biroului, transmisă CEC-ului, am subliniat necesitatea adoptării unor măsuri pentru organizarea și desfășurarea procesului electoral în condiții optime, legale și sigure. Pentru ca toți alegătorii care locuiesc pe malul stâng al Nistrului și în municipiul Bender, având drept de vot, să-și poată exercita acest drept, dacă decid să participe la alegeri”, au declarat pentru NM reprezentanții Biroului pentru Reintegrare.
Totuși, Chișinăul nu intenționează să deschidă atâtea secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții, un număr considerabil mai mic decât la scrutinele precedente. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postică, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.
ipn.md
Vicepreședintele CEC s-a arătat, de asemenea, surprins de „interesul Tiraspolului” față de alegerile de pe malul drept al Nistrului. „De unde atâta dragoste pentru politica moldovenească? Este greu de explicat, mai ales având în vedere că niciun concurent electoral, de fapt, nu poate desfășura campanii de informare și agitație electorală pe malul stâng al Nistrului. Pentru că, înainte de a vorbi despre exercitarea dreptului de vot, trebuie să vorbim și despre dreptul concurenților de a merge acolo, de a face campanie electorală și de a comunica cu cetățenii Republicii Moldova. Înțeleg că cineva va compara asta cu diaspora, dar chiar și în diasporă se organizează întâlniri cu candidații”, a declarat Postică.
El consideră că originile acestei „iubiri” se află la Chișinău și că urmează să fie clarificat de ce Tiraspolul lansează asemenea apeluri.
Cum stabilește CEC câte secții să deschidă
Potrivit lui Postică, numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii de pe malul stâng depinde de participarea cetățenilor din stânga Nistrului la scrutinele precedente. Conform Codului electoral, la formarea secțiilor, CEC ține cont de dinamica votării din ultimele trei cicluri electorale. De asemenea, instituția trebuie să ia în considerare informațiile și propunerile autorităților responsabile de politici de reintegrare și securitate.
În procesul de elaborare a propunerilor se mai iau în calcul „organizarea administrativ-teritorială, specificul căilor de acces și al comunicațiilor, precum și asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale competente”.
Cum a fost redus numărul secțiilor
Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47.
Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019.
După 2019, numărul secțiilor a început să scadă. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30.
În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.
Cum votează locuitorii din stânga Nistrului
Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.
De aceea este clar că socialiștii întotdeauna au susținut participarea activă a locuitorilor regiunii transnistrene la alegeri. Dodon chiar a propus la alegerile din 2021 să se deschidă secții pe teritoriul malului stâng necontrolat de autoritățile constituționale ale Moldovei.
Votarea locuitorilor de pe malul stâng nu rareori a fost însoțită de scandaluri. În 2019, Asociația „Promo-Lex” a comunicat despre incidente legate de o posibilă corupere a alegătorilor din regiunea transnistreană.
Misiunea Rețelei Europene a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO), în același an 2019, indica faptul că pentru votanții din stânga Nistrului era organizat transport la secțiile de votare. În raportul misiunii se menționau de asemenea numeroase plângeri privind coruperea alegătorilor din Transnistria.
La alegerile prezidențiale din 2020, Promo-Lex a raportat 22 de cazuri privind o posibilă corupere a alegătorilor din regiunea transnistreană și 37 de cazuri de transportare organizată a votanților.
La alegerile parlamentare din 2021, partidul de guvernare PAS i-a acuzat pe socialiști de corupere și transportare organizată a alegătorilor de pe malul stâng. Atunci actualul președinte al Parlamentului, Igor Grosu, cu automobilul său a blocat drumul spre secția de votare pentru transnistrenii din Varnița, afirmând că locuitorilor de pe malul stâng li se plătește pentru vot.
După alegerile prezidențiale din 2024, autoritățile au comunicat despre coruperea masivă a alegătorilor, inclusiv de pe malul stâng, organizată de rețeaua politicianului fugar Ilan Șor. În turul al doilea al alegerilor, podul peste Nistru, care leagă Rîbnița și Rezina, a fost blocat. Pentru a vota, alegătorii din regiune au fost nevoiți să îl traverseze pe jos.
Ce spun experții
Fostul deputat al Sovietului Suprem nerecunoscut de la Tiraspol, Anatoli Dirun, leagă reducerea bruscă a numărului secțiilor de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului la actualele alegeri de politica partidului aflat la guvernare, PAS. „Ei nu sunt interesați de voturile de pe malul stâng, deoarece acestea nu vor fi pentru ei. Tactica lor este clară și logică”, a spus Dirun pentru NM. Totodată, potrivit lui, este clară și logica Tiraspolului, care vrea ca locuitorii săi să fie maxim implicați în procesele electorale din Moldova, Ucraina și Rusia.
Fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea consideră însă că în problema deschiderii secțiilor de votare nu trebuie „ascultat Tiraspolul”, însă este necesar să se deschidă un număr suficient de secții de votare pentru locuitorii de pe malul stâng cu cetățenie a Moldovei, deoarece „ei sunt aceiași cetățeni, cu aceleași drepturi, ca și locuitorii malului drept”. „Deschiderea unui număr insuficient de secții de votare pentru locuitorii malului stâng doar va juca în favoarea propagandei ruse, care ulterior va declara că nu toți alegătorii au avut posibilitatea să voteze, indiferent dacă vor fi cozi la secții sau nu”, a conchis Flenchea.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ucraina a reluat exportul de fier vechi către regiunea transnistreană, în iulie 2025. Informația a fost raportată pe 20 august de Obozrevatel, care face trimitere la datele Serviciului Vamal al Ucrainei. Totodată, presa din țara vecină notează că pe piața ucraineană se constată un deficit strategic de fier vechi.
Potrivit publicației, după o pauză de un an, colectorii ucraineni de fier vechi au reluat livrările de materie primă către regiunea transnistreană. Astfel, conform datelor Serviciului Vamal al Ucrainei, compania „D-Kamet” a reluat exportul de fier vechi în baza contractului cu Uzina Metalurgică Moldovenească din Râbnița. „Conform documentelor de export, țara de destinație a acestor loturi de fier vechi este indicată ca fiind Moldova. Totuși, punctul final de livrare este stația de cale ferată Râbnița, aflată pe teritoriul Transnistriei”, a menționat publicația.
În același timp, Obozrevatel notează că în Ucraina se observă un deficit strategic de fier vechi. Mai mult, potrivit publicației, în mai 2018 Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în lista persoanelor fizice și juridice implicate în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, iar Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei a impus sancțiuni împotriva ei. Totuși, în martie 2019, uzina a fost scoasă de sub sancțiunile ucrainene fără nicio explicație.
Amintim că, la începutul anului 2025, Rusia a oprit livrările de gaz către stânga Nistrului, iar regiunea transnistreană s-a confruntat cu o criză energetică. Malul stâng a trăit mai mult de o lună fără gaz, căldură, apă caldă și cu întreruperi programate de electricitate, iar Uzina Metalurgică Moldovenească și-a sistat activitatea. După reluarea livrărilor de gaze în regiune, uzina și-a reluat producția.
Două cereri au fost respinse de Comisia Electorală Centrală: una din partea unui partid care nu corespundea cerințelor legislației, și alta din partea unui bloc format din patru partide care, în opinia CEC, sunt succesoare ale Partidului neconstituțional «Șor».
Secții de votare pentru transnistreni
Vicepremierul pentru reintegrare, Roman Roșca, comentând reducerea numărului de secții de votare pentru locuitorii din Transnistria, a declarat că deschiderea în regiune a 30 de secții, ca la alegerile precedente, este «nejustificată», întrucât în multe dintre ele au votat doar 35–100 de cetățeni. La alegerile actuale, Chișinăul planifică să deschidă pentru transnistreni doar 10 secții de votare.
În materialul «Chișinăul și Tiraspolul nu s-au înțeles asupra secțiilor» NM a analizat de ce Chișinăul reduce numărul secțiilor de votare pentru transnistreni, cum stabilește în general CEC numărul acestora și de ce, dintr-odată, autoritățile transnistrene s-au arătat preocupate de această problemă.
Concurs pentru funcția de procuror general
Consiliul Superior al Procurorilor, în urma concursului pentru funcția de procuror general, l-a ales dintre doi candidați pe actualul procuror general interimar, Alexandru Machedon. Candidatura sa urmează să fie înaintată spre aprobare Președintei Maia Sandu.
Machedon a obținut 8,86 puncte, devansându-l pe Victor Furtună, care a acumulat 8,23 puncte. La interviu, Machedon a promis să asigure independența procurorilor și «toleranță zero față de corupție».
Sondaj: alegeri, UE, NATO, corupție
Potrivit sondajului iData, dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, cele mai multe voturi le-ar obține PAS (25,8%), însă acesta nu ar putea forma de unul singur guvernul. În Parlament ar mai intra «Blocul electoral patriotic» (19,7%), Blocul «Alternativa» (8,1%) și «Partidul Nostru» (6,6%).
Sondajul a mai arătat că decalajul electoral dintre PAS și principalul său concurent la alegeri, dacă se iau în considerare doar respondenții care au decis pentru cine votează, s-a redus până la marja de eroare statistică. În același timp, aproape 40% dintre alegătorii moldoveni nu au hotărât încă pentru cine vor vota. Despre principala intrigă a viitoarelor alegeri, citiți în materialul «Blocul lui Dodon ajunge din urmă PAS?».
De asemenea, conform sondajului iData, majoritatea locuitorilor Moldovei susțin aderarea la UE (57,1%), dar se opun aderării la NATO (59,3%) și unirii cu România (61,5%). În privința apropierii de Rusia, opiniile s-au împărțit aproape egal — 43,2% pentru, 49,5% împotrivă, ceea ce indică «profunde divergențe în societate».
Sondajul a mai relevat că cetățenii Moldovei consideră corupția principala problemă a țării (16,8%), iar cele mai importante sarcini ale viitorului parlament, pe lângă combaterea corupției, sunt majorarea salariilor și pensiilor (61%) și crearea locurilor de muncă (54,6%).
Proteste: opoziția, transportatorii
Partidul «Inima Moldovei», condus de Irina Vlah, a organizat un protest în fața Guvernului, acuzând puterea de «distrugerea educației» și cerând moratoriu asupra închiderii școlilor și redistribuirea a 700 de milioane de lei de la apărare către educație. La Guvern, acțiunea a fost calificată drept «regizată» și menită să «atragă voturi prin minciună».
Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) amenință, între timp, cu un nou val de proteste dacă nu va primi un răspuns din partea autorităților până săptămâna viitoare. Principalele revendicări ale APOTA țin de introducerea sistemului biletelor electronice și de cerințele impuse șoferilor de transport interurban de pasageri, pe care transportatorii le consideră «ofensatoare» și contrare legislației, fiind îngrijorați de introducerea unui «monopol ascuns de stat».
Moldova și diaspora
Guvernul a aprobat programul Diaspora Engagement Hub pentru anii 2026–2028, conform căruia reprezentanții diasporei vor putea primi până la 150 de mii de lei pentru inițiative în domeniul educației, culturii și participării civice. Pentru prima dată, proiectele vor putea fi implementate nu doar peste hotare, ci și în Moldova, în parteneriat cu organizații locale.
Ajutor pentru școală
Guvernul a aprobat plata unei alocații unice în sumă de 1000 de lei pentru toți elevii din clasele 1–9. Banii vor fi achitați începând cu 4 septembrie. NM a pregătit un îndrumar detaliat despre cine și cum va putea primi acest ajutor, ce documente sunt necesare și ce trebuie făcut dacă apar probleme.
Cânepa industrială în Moldova
În această săptămână, în Moldova va fi recoltată prima cultură de cânepă industrială, utilizată nu doar pentru producerea fibrei și a uleiurilor, ci și în construcții.
În materialul «Construcția primei case din cânepă din Moldova era cât pe ce să se soldeze cu o condamnare» NM a povestit cum a apărut la noi prima casă din cânepă, de ce construcția ei putea să ducă la deschiderea unor cauze penale, cum, datorită acestui caz, a fost permisă în țară cultivarea cânepii industriale și ce avantaje oferă aceasta în domeniul construcțiilor.
Ziua Independenței: programul zilelor libere
Guvernul a decis că pe 27 august, Ziua Independenței Republicii Moldova, va fi zi liberă, iar zilele de 28 și 29 august, joi și vineri, vor fi zile lucrătoare pentru toți, inclusiv instituțiile de stat care vor activa în regim obișnuit.
Președintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, susține că în sacoșa neagră pe care fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, i l-a oferit socialistului Igor Dodon se aflau 860 000 de euro. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 20 august a emisiunii „Новая неделя” de la TV8.
Întrebat ce crede că se afla în punga neagră a lui Plahotniuc, Vladimir Voronin a declarat: „860 000 de euro. (…) Plahotniuc încă se mira: cine „a înșfăcat” 140 000. (…) Se revolta printre ai lui. Că a ajuns mai puțin. El spunea: „Știu sigur că am pus acolo un milion”. (…) Asta mi-a spus Plahotniuc personal”.
Comunistul a precizat că a comunicat aceste informații procurorilor anticorupție.
Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.
Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.
Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.
***
PCRM-ul lui Vladimir Voronin și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon, se regăsesc în prezent în același bloc electoral, în cadrul căruia intenționează să candideze la alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Partidul Social Democrat European (PSDE) acuză că un consilier al formațiunii, membru al Consiliului raional Hîncești și candidat la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova, ar fi fost agresat fizic de către un consilier PAS. Contactați de NM pentru un comentariu, reprezentanții PAS au menționat că poliția este cea care trebuie să facă lumină în acest caz.
„Partidul Social Democrat European își exprimă profunda îngrijorare și indignare față de incidentul sfidător de la Hîncești și cere autorităților să investigheze urgent acest caz. Violența, sub orice formă, nu are ce căuta în viața politică sau publică. Astfel de comportamente, mai ales când vin din partea unui consilier PAS, sunt absolut inacceptabile și reprezintă o sfidare directă la adresa democrației, a dialogului civilizat și a respectului între oameni”, se arată în comunicatul formațiunii.
Solicitată de NewsMaker, Diana Fetco, purtătoarea de cuvânt a IGP, a confirmat că poliția are înregistrat un asemenea caz și îl documentează sub toate aspectele legale, fiind inițiată o anchetă.
„Menționăm că prioritatea poliției este securitatea fiecărui cetățean, fără a implica aspectul politic”, a declarat aceasta.
La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Adriana Vlas, a menționat pentru NewsMaker că nu cunoaște detalii și că „așteptăm poliția să investigheze cazul și să acționeze conform”.
