În Republica Moldova, fragmentarea socială se adâncește: aproape o treime din populație trăiește în sărăcie absolută, rata mortalității infantile este în creștere, iar unul din cinci locuitori consideră că victima unui viol poartă vina pentru cele întâmplate. Aceste concluzii apar în noul raport „Moldova inegală”, publicat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.
Raportul, intitulat „Moldova inegală: realitatea vulnerabilităților în 2025 și drumul înainte”, se bazează pe datele Biroului Național de Statistică și pe un sondaj de opinie realizat de compania sociologică CBS-Research în perioada ianuarie–februarie 2025. Documentul a fost publicat la începutul acestei săptămâni pe site-ul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
Potrivit raportului, deși s-au înregistrat progrese în anumite domenii — cum ar fi promovarea unui stil de viață sănătos și implicarea civică tot mai activă în comunitățile marginalizate — inegalitățile structurale persistă. Acestea se manifestă în special prin accesul inechitabil la infrastructura de bază, serviciile sociale și sursele minime de venit. Vulnerabilitatea are adesea un caracter complex și afectează în mod acut persoanele aflate la intersecția mai multor forme de excluziune.
Inegalitatea economică, în creștere
Una dintre cele mai acute probleme din Republica Moldova rămâne sărăcia. Aproape o treime din populație (31,1% în anul 2024) trăiește în sărăcie absolută (venit sub 3 493 de lei pe lună), iar 15% – în sărăcie extremă (nu au bani nici măcar pentru cele mai necesare lucruri). Situația se agravează în mediul rural, unde nivelul sărăciei absolute este cu 21,3% mai mare decât în orașe. Cele mai vulnerabile sunt familiile cu trei sau mai mulți copii: mai mult de jumătate dintre acestea (53,2% în anul 2024) trăiesc sub pragul sărăciei absolute.
Disparitatea economică dintre cele mai bogate și cele mai sărace categorii ale populației continuă să crească: veniturile a 20% dintre cei mai bogați cetățeni sunt, în medie, de aproape șase ori mai mari decât cele ale celor 20% cei mai săraci (raportul fiind de 5,6401 în anul 2024, comparativ cu 5,0761 în anul 2018). Coeficientul Gini (indicator al gradului de polarizare socială) a constituit 33,6% în anul 2023, indicând de asemenea un nivel mai înalt de inegalitate față de media UE (29,6%).
- Tinerii (sub 18 ani): aproape 34% trăiesc în sărăcie absolută.
- Vârstnicii (peste 60 de ani): peste 43% trăiesc în sărăcie absolută. Pentru aproape jumătate dintre ei, chiar și o cheltuială modestă de 230 de lei pentru medicamente ar reprezenta o problemă serioasă.
- Persoanele cu dizabilități: aproape jumătate (46,7%) trăiesc în sărăcie absolută. Aceasta este cu 11% mai mult decât în anul 2020. Pentru 63% dintre ei, o cheltuială de 230 de lei reprezintă o dificultate semnificativă.
- Romii: pentru două treimi, o cheltuială modestă de 230 de lei pentru medicamente ar cauza dificultăți serioase, iar peste 36% nu dispun deloc de acești bani.
Pensiile medii pentru limită de vârstă, deși acoperă minimul de existență, depășesc cu puțin pragul sărăciei absolute, lăsând mulți pensionari într-o situație vulnerabilă.
Acces limitat la medicină și mortalitatea infantilă
În ciuda creșterii speranței de viață (71,9 ani în 2023), persistă diferențe semnificative de gen și teritoriale: femeile din mediul urban trăiesc în medie cu 11 ani mai mult decât bărbații din zonele rurale. Accesul la servicii medicale rămâne problematic, în special pentru persoanele cu vârste între 30–44 de ani, din cauza costurilor ridicate ale transportului și medicamentelor. Îngrijorătoare sunt și scăderea natalității, precum și creșterea mortalității infantile (de la naștere până la un an): 1,18% în 2024 față de 0,92% în 2023.
- Tineretul: peste 13% dintre bărbații cu vârste între 18–29 de ani nu își permit o consultație medicală, iar 14,2% dintre femeile din aceeași categorie nu pot acoperi cheltuielile pentru transport sau medicamente.
- Persoanele în etate: accesul limitat la servicii medicale din motive financiare afectează în special femeile vârstnice – 24% nu pot primi ajutorul necesar. Se observă o creștere a consumului zilnic de alcool și tutun.
- Persoanele cu dizabilități: peste jumătate evită să meargă la medic din cauza cheltuielilor. O femeie cu dizabilități din trei nu a reușit să beneficieze de serviciile medicale necesare. Acest grup înregistrează cea mai mare rată de consum frecvent de alcool (peste 40% dintre cei care consumă).
- Romii: mai mult de jumătate evită să solicite ajutor medical din lipsă de bani. Deși nivelul de asigurare medicală a crescut până la 51,6% în 2025, barierele financiare persistă. Aproximativ 68,1% nu au practicat niciodată sport.
Prăpastie între oraș și sat
Accesul la serviciile comunale se îmbunătățește treptat, însă persistă diferențe majore între mediul urban și cel rural. Dacă în orașe majoritatea locuitorilor beneficiază de apă potabilă și gaze naturale, în sate aceste servicii sunt mult mai puțin accesibile, în special rețelele de canalizare — doar 12,6% dintre gospodăriile rurale sunt conectate la sistemele publice.
- Tinerii din mediul rural: mai puțin de jumătate (42,3%) au acces la gaze naturale și doar un sfert (25,3%) sunt conectați la rețeaua de canalizare.
- Vârstnicii din mediul rural: doar 10,3% beneficiază de canalizare, iar aproximativ jumătate sunt conectați la rețeaua de gaze.
- Persoanele cu dizabilități: au acces limitat, în special la canalizare (35,6% comparativ cu 48,7% în rândul persoanelor fără dizabilități).
- Romii: inegalitatea este cea mai pronunțată în accesul la gaze naturale — doar 37,5% dintre romi sunt conectați, față de 72% în rândul populației generale. Diferența aproape s-a dublat comparativ cu 2023, pe fondul crizei economice.
Gradul de satisfacție față de serviciile comunale rămâne scăzut. Romii sunt semnificativ mai nemulțumiți de serviciile oferite de primării (32,5% față de 12,7%), de ajutorul social (38,3% față de 20%) și de poliție (38,7%).
Siguranța în comunitate și problema violenței
Percepția siguranței în Republica Moldova s-a îmbunătățit ușor, însă diferențele de gen și problemele legate de violență rămân actuale. Mai puțin de o treime dintre femei se simt complet în siguranță în spațiile publice, comparativ cu peste 40% dintre bărbați. Un fapt îngrijorător este că aproape 20% dintre respondenți consideră că victima unui viol este parțial responsabilă pentru ceea ce i s-a întâmplat.
- Tinerii: prezintă o disponibilitate ridicată de a raporta cazurile de violență (83,2%), însă ponderea celor care dau vina pe victimă a crescut ușor (ajungând la 12% în 2025).
- Vârstnicii: peste o treime nu ar raporta cazurile de violență domestică, iar aproape un sfert tind să învinuiască victima în cazurile de viol.
- Persoanele cu dizabilități: doar 42,3% se simt complet în siguranță ziua și doar 25,6% noaptea. Încrederea în poliție este extrem de scăzută („foarte multă încredere” declară doar 8%).
- Romii: încrederea în poliție este de asemenea redusă („foarte multă încredere” au doar 17,8%), aproape 40% nu ar raporta un caz de violență, iar 35,9% consideră victima responsabilă de un eventual viol.
Autorii raportului se opresc pe larg asupra răspândirii violenței: o treime dintre respondenți nu condamnă în mod clar violența împotriva femeilor. 17,2% din populație a suferit o formă de violență. Femeile sunt în mod special afectate de toate formele de violență în familie, în special fizică (85,2% au fost bătute) și sexuală (75,7% au fost constrânse să întrețină relații sexuale). Printre persoanele cu dizabilități, 20,2% au experimentat violență în cuplu, iar în rândul romilor – 23%. Deși numărul celor care solicită ajutor după un act de violență a crescut, în special în rândul persoanelor cu dizabilități (de la 3,3% în 2018 la 43,3% în 2025), doar 57,1% dintre cei care au primit ajutor s-au declarat mulțumiți de sprijinul primit.
Recomandări
Pentru reducerea inegalității în societate, autorii raportului recomandă autorităților să elaboreze mecanisme naționale de subvenționare a educației, în special în agricultură; să stimuleze ocuparea forței de muncă pentru grupurile vulnerabile prin facilități fiscale și adaptarea locurilor de muncă; să îmbunătățească metodologiile de acordare a asistenței sociale, ținând cont de necesitățile individuale; să creeze un sistem unic de identificare a tinerilor NEET; să extindă accesul la educație pentru persoanele cu dizabilități și părinții tineri.
Autorii raportului recomandă de asemenea autorităților să adopte măsuri pentru reducerea consumului de alcool și tutun; să extindă accesul la servicii medicale pentru grupurile vulnerabile; să consolideze competențele și resursele Consiliului pentru Egalitate; să instaleze camere de supraveghere în zonele cu risc pentru a crește siguranța în spațiile publice; să extindă gama de servicii pentru victimele violenței.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
