A început înscrierea pentru Selecția Națională Eurovision 2023. Regulamentul concursului, publicat de TRM

Compania „Teleradio Moldova” a dat startul înscrierii pentru Selecția Națională a Eurovision Song Contest 2023. Candidații vor depune dosarele până pe 16 ianuarie, ora 17:00, fie în format electronic, la adresa www.eurovision.md, în secțiunea aplică, fie pe suport hârtie, la Centrul de Colectare Eurovision 2023, transmite IPN.

Pentru înscrierea la concurs, candidații trebuie să depună cererea de participare, descrierea proiectului, materialele audio pe suport digital și lista materialelor, în conformitate cu Regulamentul privind desfășurarea Selecției Naționale și desemnarea reprezentantului Republicii Moldova la Concursul internațional Eurovision Song Contest 2023.

Fiecare concurent poate să participe la concurs cu una sau mai multe piese muzicale. Piesa depusă trebuie să aibă o durată de până la trei minute, să fie originală, să nu afecteze drepturile terțelor persoane și să nu fi fost interpretată public înainte de data de 1 septembrie 2022.

La concurs pot participa interpreți care dețin cetățenia Republicii Moldova, cu vârsta de cel puțin 16 ani împliniți până la data de 10 mai 2022. În cazul colaborărilor, se admit și cetățeni ai altor state, într-o componență de cel mult 50% din numărul total de soliști.

Selecția națională se va desfășura în trei etape. La prima etapă vor fi examinate dosarele candidațiilor în cadrul unei ședințe stabilite în perioada 17 ianuarie – 28 ianuarie 2023. Următoarea etapă presupune audierea live a pieselor, în perioada 28 ianuarie – 5 februarie 2023. Punctajul va fi acordat în proporție de 100% de către juriu. Finala Națională se va desfășura în perioada 25 februarie – 5 martie 2023 și va fi difuzată în direct la postul TV Moldova 1 și alte servicii ale Teleradio Moldova. Modalitatea de jurizare în finală va fi: 50% juriu și 50% telespectatori, iar învingător va fi desemnat interpretul/formația care va acumula punctajul maxim.

Cea de-a 67-a ediție a Eurovision se va desfășura în Liverpool, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Câștigătoarea de anul trecut este reprezentanta Ucrainei, trupa Kalush Orchestra, cu piesa „Stefania”. Din cauza războiului, Marea Britanie va organiza evenimentul în numele Ucrainei. Cele două semifinale vor fi transmise, în direct, în datele de 9 și 11 mai, iar Marea Finală va avea loc în data de 13 mai 2023.

Republica Moldova participă la acest concurs din anul 2005. Cel mai bun rezultat a fost obținut în 2017, când SunStroke Project s-a clasat pe locul 3 cu piesa „Hey Mamma”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: