Kirk Douglas, legendarul interpret al lui Spartacus și unul dintre ultimii supraviețuitori ai epocii de aur de la Hollywood, a murit miercuri la vârsta de 103 ani, anunță BBC.
Kirk Douglas este tatăl actorului Michael Douglas și a lăsat în urmă o carieră de mai bine de șase decenii, în care a jucat în peste 90 de filme.
Sănătatea sa era din ce în ce mai șubredă în ultimul timp. În 1996, suferise un atac cerebral, dar se recuperase destul de bine. A fost în marină în anii celui de-al Doilea Război Mondial, iar în 1991 a scăpat cu viață dintr-un accident de elicopter în care două persoane au murit. Kirk s-a ales atunci cu o traumă serioasă la coloană.
A jucat alături de alte legende hollywoodiene precum Burt Lancaster, în șapte filme, sau John Wayne, în trei filme. Și alături de Arnold Schwarzenegger a jucat în filmul „The Villain” din 1979, iar cu Farrah Fawcett a făcut echipă în filmul SFi „Saturn 3”. Era bun atât în roluri negative, cât și ca erou exemplar.
În egală măsură, meritele lui Kirk sunt recunoscute și pe plan umanitar. A fost ambasador al bunăvoinței din partea Departamentului de Stat al SUA. Președintele Jimmy Carter i-a conferit Medalia Libertății, iar Franța l-a făcut Cavaler al Legiunii de Onoare.
Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.
„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.
Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.
„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.
Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
