facebook.com/katalina.pojoga

A parcurs circa 100 de km pe jos timp de 24 de ore. Fiodor Evstigneev și-a propus să ajungă în Cartea Recordurilor Guinness

Ghidul turistic Fiodor Evstigneev a ajuns la Chișinău, după ce a pornit din Comrat în dimineața zilei de 29 mai. Bărbatul și-a propus să ajungă în Cartea Recordurilor Guinness pentru cea mai lungă excursie efectuată, pe jos, prin țară.

Excursioniștii au pornit la drum la 5:00. Ei și-au propus ca, timp de 24 de ore, să ajungă de la Comrat la Hâncești, iar apoi la Chișinău. În total, aceștia au parcurs circa 100 de kilometri.

Recordul lui Evstigneev va fi monitorizat de National Records Agency, care s-a deschis recent în Moldova. Ulterior, experții vor analiza toate datele și înregistrările video și vor transmite un raport către Guinness World Records.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari/NewsMaker/foto simbol

Ce monumente pot fi desființate în Moldova? Precizările Ministerului Culturii

Ministerul Culturii a venit cu precizări în legătură cu instrucțiunea care reglementează procedura de înființare, strămutare și desființare a monumentelor publice, aprobată recent și care o înlocuiește pe cea din 2021. Reacția instituției vine după ce, în spațiul public, au apărut opinii potrivit cărora noua instrucțiune ar putea fi folosită pentru a elimina obiective din perioada sovietică. Ministerul a declarat că monumentele ridicate în perioada sovietică sau în alte epoci sunt protejate prin lege. Totodată, ministerul a prezentat motivele care pot conduce la inițierea procedurii de desființare a unui monument public.

Zilele trecute, șeful Comitetului Național de Coordonare „Pobeda”, Alexei Petrovici, a scris pe Facebook că noua instrucțiune „va fi încercată a fi aplicată asupra monumentelor rămase ale lui Lenin, statuilor lui Grigori Kotovski” sau altor monumente rămase în regiuni dedicate unor comandanți de brigadă din perioada sovietică. „Noua instrucțiune permite acum demolarea a tot ceea ce este considerat inutil, uzat sau contrar impulsurilor autorităților: mozaicuri, monumente, busturi”, a mai spus acesta.

Pe 13 octombrie, Ministerul Culturii a publicat ordinul ministrului Sergiu Prodan din 3 octombrie, apărut în Monitorul Oficial pe 9 octombrie, care prevede „aprobarea Instrucțiunii privind procedura de înființare, strămutare și desființare a monumentelor de for public”. Ordinul anulează documentul din 2021 referitor la „aprobarea Instrucțiunilor metodologice privind procedura de înființare și edificare a monumentelor de for public”.

Ministerul Culturii a declarat că noua instrucțiune „explică, pas cu pas, cum trebuie aplicată legea privind monumentele de for public, astfel încât orice modificare — amplasare, strămutare sau desființare — să se facă în mod transparent, legal și responsabil”.

Potrivit Ministerului, „ordinul nu prevede și nu permite demolarea monumentelor de for public ridicate în perioada sovietică sau în alte epoci”. „Dimpotrivă, aceste monumente sunt protejate prin lege, fiind incluse în Registrul național al monumentelor de for public (Legea nr. 148/2018)”, a declarat Ministerul. Totuși, a adăugat instituția, „noua reglementare reafirmă protecția legală de care beneficiază aceste monumente și stabilește clar pașii procedurali pentru orice intervenție”.

Ce prevede noua instrucțiune

Instrucțiunea nu se aplică „operelor monumentale amplasate în cimitire și procedurii de înființare, strămutare și desființare a mormintelor și operelor comemorative de război”.

În instrucțiune se explică cine poate iniția procedura de înființare a monumentelor de for public. Procedura de mutare poate fi inițiată de administratorul monumentului. Procedura de desființare poate fi inițiată de administratorul monumentului și de autoritățile administrației publice centrale sau locale.

Conform ordinului, procedura de desființare a monumentului de for public este inițiată în cazul în care:

  • monumentul de for public promovează o atitudine ostilă, defăimătoare, dezonorantă față de valorile spirituale naționale (limba, identitatea culturală, identitatea națională etc.) și/sau față de evenimentele de referință ale istoriei naționale;
  • monumentul și-a pierdut caracterul decorativ, comemorativ sau religios, iar restaurarea monumentului de for public nu este justificată;
  • gradul înalt de degradare nu justifică restaurarea monumentului de for public.

„Ordinul ministrului culturii privind desființarea monumentului de for public constituie temei pentru inițierea procedurii de demontare a monumentului de for public. (…) Ordinul ministrului culturii privind desființarea monumentului de for public, clasat la categoria „A” poate fi emis doar după excluderea monumentului de for public din Registrul național al monumentelor de for public, aprobat prin Legea nr.148/2018”, se mai arată în noua instrucțiune.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: