NewsMaker

„A trebuit să plec”: cum explică Dumitru Alaiba demisia de la Ministerul Economiei

Fostul ministru al Economiei Dumitru Alaiba spune că a demisionat după ce a pierdut „războiul informațional” – incapacitatea de a explica publicului contextul crizelor care au paralizat economia în mandatul său. Declarațiile au fost făcute în ediția din 7 aprilie a emisiunii „Есть вопросы” de la NewsMaker. Alaiba a recunoscut că doi ani și jumătate de crize consecutive – inflație, două crize energetice, două secete și războiul de la frontieră – au făcut ca „tot pur și simplu să fie încremenit”.

„Doi ani jumate la acel minister este totuși mult. Și uneori ai nevoie de un suflu nou, idei noi, o față nouă. La urma urmei. Nu am avut norocul unui mandat ușor. Pentru că ce nu faci în economie – în perioada aceea pur și simplu nu se mișca nimic. Noi chiar am avut de-a face cu cea mai complicată criză din ultimii 30 de ani. Am avut și inflație. Ieșeam din COVID. Două crize energetice care chiar au lovit. În afară de asta, două secete, războiul la frontieră. Asta nu a permis economiei să își ia un avânt”, a declarat Alaiba.

Războiul informațional

Dincolo de contextul economic dificil, Alaiba a vorbit și despre presiunea publică la care a fost supus pe parcursul mandatului, recunoscând că a cedat în fața acesteia.

„Asta a coagulat tot mai multe critici și tot mai multe atacuri informaționale. Eu consider că am pierdut războiul informațional în a explica oamenilor ce se întâmplă. A fost greu să îți dedici toată energia lucrului și, pe de altă parte, să ții piept la asta. Și a trebuit să plec”, a spus fostul ministru.

Alaiba a recunoscut că atacurile online l-au afectat, dar a descris dilema cu care se confruntă orice politician în această situație: „Nu pot să spun că nu te afectează. Știți, e dilema asta în care nu ai o alegere bună. Te lași afectat de discurs, de ură uneori – și da, multe sunt plătite, altele sunt sincere. Pe de o parte, ai opțiunea să te lași afectat și demotivat. Pe de altă parte, ai opțiunea să le ignori totalmente și să devii, în perspectivă, cinic. Nici una din opțiuni nu e bună. De aceea trebuie să balansezi.”

Întrebat dacă i-a fost greu să reziste presiunii publice, Alaiba a răspuns: „Dacă vrei să fii popular, caută-ți alt job.”

Teorii de conspirație și PIB-ul

Fostul ministru a respins ipoteza, vehiculată pe rețelele sociale, că ar fi demisionat după o creștere de doar 0,1 % a PIB-ului țării.

„La noi internetul e plin de oameni care știu tot. Realitatea este că datele privind PIB-ul se calculează practic până în ultimele ore înainte de publicație. Doi ani jumate a fost suficient și a fost necesară o schimbare”, a spus el.

Alaiba a explicat și de ce PIB-ul nu poate fi pus exclusiv în sarcina Ministerului Economiei: „Dacă disecăm evoluțiile din PIB – cum au contribuit importurile, exporturile, investițiile publice, investițiile private, educația, sănătatea – atunci parțial este Ministerul X, parțial Ministerul Economiei, parțial Ministerul Finanțelor. Toți au de jucat un rol în creșterea economică.”

Industria, noul motor de creștere

Pe fondul discuției despre vulnerabilitatea economiei moldovenești la factori externi – în special seceta –, Alaiba a pledat pentru diversificarea motoarelor de creștere economică, dincolo de agricultură. El a subliniat că sectorul IT a depășit deja agricultura ca pondere în PIB și a insistat asupra importanței industriei ca sector rezistent la fluctuațiile climatice.

„Economia noastră este: e ploaie – e PIB, nu-i ploaie – nu-i PIB. Noi avem nevoie și de alte motoare de creștere și de dezvoltare”, a spus fostul ministru, citând și exemplul Olandei, unde agricultura reprezintă doar circa 2% din PIB, dar producția agricolă în volum absolut rămâne ridicată.

***

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în iulie 2015,  numirea lui Dumitru Alaiba în funcția de membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei. Proiectul de hotărâre a fost susținut de 56 de deputați.

Funcția face parte din structura de conducere a BNM, Consiliul de supraveghere fiind alcătuit din șapte membri, numiți pentru un mandat de șapte ani. Acesta are rolul de a asigura supravegherea independentă a activității instituției, inclusiv aprobarea rapoartelor anuale și evaluarea sistemelor de control intern.

Dumitru Alaiba este licențiat în finanțe și a obținut un master în „International Project Management” în Finlanda.

Anterior, în perioada noiembrie 2022 – martie 2025, Alaiba a deținut funcția de viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Înainte de aceasta, a fost deputat din partea PAS și președinte al Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

„Compensații vor fi”: Sandu avertizează asupra „celui mai prost” scenariu în contextul crizei din regiune

Șefa statului, Maia Sandu, susține că cetățenii Republicii Moldova vor primi compensații și în următorul sezon rece și „ca de obicei, se pornește de la cei cu venituri mai mici”. Sandu a spus că Guvernul încearcă să identifice resursele, dar trebuie să se pregătească totodată pentru „cel mai prost” scenariu, care presupune continuarea secetei, o producție mai mică de electricitate în regiune și prețuri mai mari la energie. „Dacă nu se materializează, ne vom bucura cu toții, dar trebuie să fim pregătiți”, a adăugat șefa statului. Declarațiile au fost făcute în ediția din 17 august a emisiunii „La 360 de grade”, difuzată la Teleradio Moldova.

În timpul emisiunii, șefa statului a fost întrebată ce capacitate financiară are statul pentru a acoperi costurile din facturi, în contextul tarifului la gaz, care s-ar putea scumpi, dar și al situației cu energia electrică, în contextul crizei din regiune.

„Urmează să vedem cum va evolua piața energetică, pentru că, pe de o parte, prețurile la resursele energetice – la electricitate, la curent electric – depind de faptul dacă va ploua și va fi mai multă apă în Dunăre. Sunt tot felul de elemente și toate s-au adunat acum. (…) Pe de altă parte – și cu motorina și benzina avem problemă. (…) Pe problema gazelor naturale s-a micșorat oferta din cauza războiului din Iran. (…) Deci, sunt toți factorii externi. (…) Pentru anumite resurse energetice, prețurile deja au fost influențate, pentru altele – dacă se îmbunătățesc condițiile climaterice, dacă începe să plouă, va fi mai mult curent electric și atunci prețurile vor fi mai mici”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, „Guvernul trebuie să se pregătească pentru scenariul cel mai prost”. „Asta ar însemna să continue seceta. Respectiv, să fie producție mai puțină de electricitate și, când e producție mai puțină în regiune, asta înseamnă că și prețurile cresc. (…) Dacă nu se materializează, ne vom bucura cu toții, dar trebuie să fim pregătiți”.

„Sigur că guvernul încearcă să identifice resurse pentru compensații. Își face toate calculele și o să ne anunțe la momentul potrivit cât poate să ajute, pe cine poate să ajute. Ca de obicei, se pornește de la cei cu venituri mai mici”, a spus Maia Sandu.

Întrebată cu cât este gata să ajute Guvernul cetățenii în cel mai prost scenariu de scumpire, șefa statului a răspuns: „Asta nu este o întrebare la care pot să vă răspund eu. Este o întrebare la care o să răspundă Ministerul Finanțelor. Sunt niște cifre aproximative acum și nu stau eu să fac calculele. (…) Compensații vor fi. (…) Aici întrebarea este câte resurse pot fi identificate pe intern, câte resurse pot fi atrase de la partenerii noștri de dezvoltare, dacă mai pot fi atrase. Știți că în anii precedenți foarte mulți bani din cei care au mers la compensații au venit de la partenerii noștri externi. (…) Acum o să vedem, pentru că toată lumea se confruntă cu probleme”.

***

Amintim că gazele naturale s-ar putea scumpi cu aproape 6 lei pentru consumatorii casnici. ANRE a propus un tarif de 20,30 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus, față de 14,42 lei în prezent. Proiectul urmează să fie examinat pe 21 august. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: