NewsMaker

„A trebuit să plec”: cum explică Dumitru Alaiba demisia de la Ministerul Economiei

Fostul ministru al Economiei Dumitru Alaiba spune că a demisionat după ce a pierdut „războiul informațional” – incapacitatea de a explica publicului contextul crizelor care au paralizat economia în mandatul său. Declarațiile au fost făcute în ediția din 7 aprilie a emisiunii „Есть вопросы” de la NewsMaker. Alaiba a recunoscut că doi ani și jumătate de crize consecutive – inflație, două crize energetice, două secete și războiul de la frontieră – au făcut ca „tot pur și simplu să fie încremenit”.

„Doi ani jumate la acel minister este totuși mult. Și uneori ai nevoie de un suflu nou, idei noi, o față nouă. La urma urmei. Nu am avut norocul unui mandat ușor. Pentru că ce nu faci în economie – în perioada aceea pur și simplu nu se mișca nimic. Noi chiar am avut de-a face cu cea mai complicată criză din ultimii 30 de ani. Am avut și inflație. Ieșeam din COVID. Două crize energetice care chiar au lovit. În afară de asta, două secete, războiul la frontieră. Asta nu a permis economiei să își ia un avânt”, a declarat Alaiba.

Războiul informațional

Dincolo de contextul economic dificil, Alaiba a vorbit și despre presiunea publică la care a fost supus pe parcursul mandatului, recunoscând că a cedat în fața acesteia.

„Asta a coagulat tot mai multe critici și tot mai multe atacuri informaționale. Eu consider că am pierdut războiul informațional în a explica oamenilor ce se întâmplă. A fost greu să îți dedici toată energia lucrului și, pe de altă parte, să ții piept la asta. Și a trebuit să plec”, a spus fostul ministru.

Alaiba a recunoscut că atacurile online l-au afectat, dar a descris dilema cu care se confruntă orice politician în această situație: „Nu pot să spun că nu te afectează. Știți, e dilema asta în care nu ai o alegere bună. Te lași afectat de discurs, de ură uneori – și da, multe sunt plătite, altele sunt sincere. Pe de o parte, ai opțiunea să te lași afectat și demotivat. Pe de altă parte, ai opțiunea să le ignori totalmente și să devii, în perspectivă, cinic. Nici una din opțiuni nu e bună. De aceea trebuie să balansezi.”

Întrebat dacă i-a fost greu să reziste presiunii publice, Alaiba a răspuns: „Dacă vrei să fii popular, caută-ți alt job.”

Teorii de conspirație și PIB-ul

Fostul ministru a respins ipoteza, vehiculată pe rețelele sociale, că ar fi demisionat după o creștere de doar 0,1 % a PIB-ului țării.

„La noi internetul e plin de oameni care știu tot. Realitatea este că datele privind PIB-ul se calculează practic până în ultimele ore înainte de publicație. Doi ani jumate a fost suficient și a fost necesară o schimbare”, a spus el.

Alaiba a explicat și de ce PIB-ul nu poate fi pus exclusiv în sarcina Ministerului Economiei: „Dacă disecăm evoluțiile din PIB – cum au contribuit importurile, exporturile, investițiile publice, investițiile private, educația, sănătatea – atunci parțial este Ministerul X, parțial Ministerul Economiei, parțial Ministerul Finanțelor. Toți au de jucat un rol în creșterea economică.”

Industria, noul motor de creștere

Pe fondul discuției despre vulnerabilitatea economiei moldovenești la factori externi – în special seceta –, Alaiba a pledat pentru diversificarea motoarelor de creștere economică, dincolo de agricultură. El a subliniat că sectorul IT a depășit deja agricultura ca pondere în PIB și a insistat asupra importanței industriei ca sector rezistent la fluctuațiile climatice.

„Economia noastră este: e ploaie – e PIB, nu-i ploaie – nu-i PIB. Noi avem nevoie și de alte motoare de creștere și de dezvoltare”, a spus fostul ministru, citând și exemplul Olandei, unde agricultura reprezintă doar circa 2% din PIB, dar producția agricolă în volum absolut rămâne ridicată.

***

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în iulie 2015,  numirea lui Dumitru Alaiba în funcția de membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei. Proiectul de hotărâre a fost susținut de 56 de deputați.

Funcția face parte din structura de conducere a BNM, Consiliul de supraveghere fiind alcătuit din șapte membri, numiți pentru un mandat de șapte ani. Acesta are rolul de a asigura supravegherea independentă a activității instituției, inclusiv aprobarea rapoartelor anuale și evaluarea sistemelor de control intern.

Dumitru Alaiba este licențiat în finanțe și a obținut un master în „International Project Management” în Finlanda.

Anterior, în perioada noiembrie 2022 – martie 2025, Alaiba a deținut funcția de viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Înainte de aceasta, a fost deputat din partea PAS și președinte al Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Donald Trump

Trump anunță un armistițiu de două săptămâni cu Iranul. În schimb, Teheranul va deschide Strâmtoarea Ormuz

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că a fost de acord să suspende bombardamentele asupra Iranului pentru două săptămâni, cu condiția deblocării imediate a Strâmtorii Ormuz de către Teheran. Iranul, la rândul său, și-a confirmat disponibilitatea de a accepta un armistițiu, însă a înaintat o serie de condiții. Israelul a susținut încetarea focului, cu mențiunea că aceasta nu se aplică Libanului, relatează BBC.

„Sunt de acord să suspend bombardamentele și atacurile asupra Iran pentru o perioadă de două săptămâni”, a scris Trump pe rețelele sociale. El a menționat că a primit din partea Iranului „o propunere din 10 puncte”, pe care o consideră „o bază de lucru pentru negocieri”. Totodată, a declarat că aceste două săptămâni sunt necesare pentru a ajunge la un acord final.

În cazul în care Iran ar refuza să deblocheze strâmtoarea, prin care în timp de pace trecea aproximativ 20% din petrolul mondial și gazul natural lichefiat, Trump a amenințat că va bombarda infrastructura civilă a Iranului, inclusiv poduri și centrale electrice, și chiar că va distruge „civilizația iraniană”. Termenul acestui ultimatum expira în dimineața zilei de 8 aprilie. În momentul în care Trump a scris despre „încetarea focului”, mai rămăsese puțin peste o oră până la expirarea acestui termen.

În ultimele ore, Pakistan, care a acționat ca mediator între Iran și SUA, a anunțat public că a transmis părților o propunere de pace, care cerea Washingtonului să suspende bombardamentele pentru două săptămâni, iar Teheranului — să deschidă strâmtoarea. În postarea sa, Trump a menționat că a vorbit cu prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif și cu feldmareșalul Asim Munir, iar aceștia i-au cerut „să rețină forța distructivă îndreptată spre Iran”.

La aproximativ o oră după declarația lui Trump, ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, precum și, separat, Consiliul Suprem de Securitate Națională au anunțat că Teheranul este de acord cu o încetare a focului de două săptămâni și cu reluarea navigației prin strâmtoare. Araghchi a menționat că navigația va fi posibilă „în coordonare cu Forțele Armate ale Iranului și cu luarea în considerare corespunzătoare a limitărilor tehnice”.

Televiziunea de stat din Iran a relatat despre declarația lui Trump aproape imediat, prezentând situația astfel: „Trump a anunțat o încetare a focului de două săptămâni, acceptând condițiile Iranului pentru a pune capăt războiului”. De asemenea, declarația sa este descrisă drept „o retragere umilitoare din retorica anti-iraniană”.

Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a anunțat că încetarea focului a intrat în vigoare „IMEDIAT”.

În declarația guvernului lui Benjamin Netanyahu se arată că Israel susține decizia lui Trump. La finalul declarației se precizează: „Încetarea focului de două săptămâni nu include Libanul”. Potrivit sursei citate, Israelul a început acțiuni militare împotriva mișcării pro-iraniene din Hezbollah pe 2 martie — la câteva zile după începerea loviturilor aeriene asupra Iranului. În acest teatru de operațiuni, Israelul a desfășurat acțiuni militare fără participarea Statelor Unite.

În declarațiile nu doar ale Iran, ci și ale prim-ministrului Shehbaz Sharif, se menționa că încetarea focului se extinde și asupra Libanului.

„Propunerea din 10 puncte”?

Trump, în postarea sa, a menționat existența unei „propuneri din 10 puncte” din partea Iranului, însă conținutul complet al acesteia este cunoscut dintr-o relatare a televiziunii de stat iraniene. În această prezentare, punctele sunt următoarele:

  1. Încetarea completă a războiului din Iraq, Liban și Yemen.
  2. Încetarea completă și permanentă a războiului împotriva Iran, fără limite temporale.
  3. Oprirea tuturor conflictelor din întreaga regiune.
  4. Redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
  5. Stabilirea unui protocol pentru asigurarea libertății și securității navigației în strâmtoare.
  6. Plata integrală a compensațiilor către Iran pentru costurile de reconstrucție.
  7. Ridicarea completă a sancțiunilor împotriva Iranului.
  8. Deblocarea fondurilor și activelor iraniene înghețate în SUA.
  9. Angajamentul total al Iranului de a nu urmări obținerea armelor nucleare.
  10. Intrarea imediată în vigoare a armistițiului pe toate fronturile, după acceptarea acestor condiții.

Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a mai adăugat și alte condiții despre care susține că ar fi fost acceptate de SUA, inclusiv:

  • garanția de a nu repeta „agresiunea” împotriva Iranului
  • menținerea controlului iranian asupra Strâmtorii Ormuz;
  • acceptarea îmbogățirii uraniului;
  • ridicarea tuturor sancțiunilor (primare și secundare);
  • anularea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU și ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică;
  • retragerea trupelor americane din regiune;
  • încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv împotriva „rezistenței islamice din Liban”.

Potrivit sursei citate, s-a afirmat că negocierile dintre SUA și Iran ar urma să aibă loc la Islamabad, Pakistan, și că acestea ar trebui să dureze cel mult 15 zile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: