Acbaș, către PAS: Spuneți în rusă ce facem noi, ce perspective au găgăuzii în UE. Există puțin snobism, asta e problema

Maria Acbaș, ex-deputată PAS și antreprenoare din Găgăuzia, consideră că, în prezent, reprezentanții Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) trebuie să comunice în limba rusă cu locuitorii autonomiei pentru a combate propaganda pro-rusă din această regiune, care are o influență semnificativă asupra populației. În același timp, ea a menționat că în rândul formațiunii de guvernământ ar exista „puțin snobism” la acest capitol. Fosta parlamentară a mai spus că găgăuzii învață limba de stat – româna, însă însușirea acesteia nu este un proces rapid. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 18 noiembrie a emisiunii „Есть вопросы” de pe NewsMaker.

Maria Acbaș a declarat că propaganda pro-rusă are o influență mare în Găgăguzia, deoarece există mult conținut de acest tip în limba rusă.

Și din nou: problema lingvistică, problema lingvistică foarte mare. Fiind în echipa PAS – fără să fiu membră a partidului PAS, ei m-au acceptat ca pe a lor… Oamenii vor să fie aproape, oamenii vor ca noi, împreună cu ei, să privim în aceeași direcție. Adică eu nu văd absolut nimic contra. Singurul lucru pe care l-am cerut echipei PAS a fost: „Băieți, haideți așa. Noi (găgăuzii – n. r.) într-o singură zi nu vom învăța limba română. Uitați-vă câți oameni deja învăță limba română, câți vor să-și dea copiii la școală cu predare în limba română. Noi, generația noastră, învățăm această limbă. (…) Vorbiți mai mult cu noi în rusă și transmiteți acea propagandă – să o numim propagandă – care contracarează pe cea ce vine în limba rusă. Spuneți în rusă ce facem noi, povestiți despre proiectele care au loc, povestiți ce perspective au găgăuzii în Uniunea Europeană. Există puțin snobism. Asta e problema”, a adăugat ea.

Totodată, Maria Acbaș a spus că găgăuzii care sunt ancorați în segmentul informațional de limbă română sunt „mai aproape” de dezideratul integrării europene, spre deosebire de cei care sunt prezenți doar în cel de limbă rusă. „Astăzi, partidul de guvernământ trebuie să înceapă să vorbească limba rusă. Este mai rapid decât să-i înveți de găgăuzi română”, a menționat aceasta.

Amintim că antreprenoarea Maria Acbaș, care deține o fermă de vaci și o firmă de prelucrare a laptelui în Găgăuzia, a candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate. Formațiunea a obținut 55 de mandate de deputat, dintre care unul i-a revenit lui Acbaș.

Pe 12 noiembrie, Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul PAS, a anunțat că 5 deputați ai formațiunii de guvernământ renunță la mandate, printre care și Maria Acbaș. S-a întâmplat în aceiași zi în care a fost publicat un raport al Serviciului de Informații și Securitate pentru 2023, care a arătat că persoane interpuse ar fi virat în contul companiei Mariei Acbaș suma de 20 000 de euro. Banii ar fi provenit, presupus, de la oligarhul fugar Ilan Șor. În reacție, Maria Acbaș a afirmat că banca a efectuat transferul în ciuda solicitării sale de a nu face acest lucru și că ea nu ar fi folosit banii.

Totodată, în cadrul emisiunii „Есть вопросы”, Maria Acbaș declarat că momentul depunerii mandatului, care a coincis cu publicarea raportului SIS, este „o coincidență”. Ea a menționat că motivul plecării este incapacitatea de a gestiona simultan mandatul de deputată și afacerea din Găgăuzia.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: