Acordul de pace pentru Ucraina, aproape de semnare. Kellogg: „Ultimii 10 metri până la obiectiv sunt întotdeauna cei mai dificili”

Acordul de încetare a războiului din Ucraina este „foarte aproape” de semnare, însă soarta sa depinde de rezolvarea a două probleme cheie: viitorul regiunii Donbas și situația centralei nucleare de la Zaporojie, potrivit DW. Declarația aparține lui Kit Kellogg, reprezentant special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina, care a vorbit sâmbătă, 6 decembrie, la un forum organizat de Fundația Prezidențială Ronald Reagan, în California.

„Suntem aproape de obiectiv… chiar foarte aproape. Dacă aceste două chestiuni vor fi soluționate, cred că tot restul se va rezolva destul de ușor”, a spus Kellogg în Biblioteca și Muzeul Prezidențial Ronald Reagan din Simi Valley.

Potrivit acestuia, negocierile se află în ultimele etape, „ultimii 10 metri” fiind, ca de obicei, cei mai dificili.

Kellogg a precizat că Rusia și Ucraina au pierdut împreună peste 2 milioane de oameni între morți și răniți de la începutul războiului. De asemenea, Rusia controlează 19,2% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea anexată, întreaga regiune Lugansk, peste 80% din Donețk, aproximativ 75% din Herson și Zaporojie, precum și părți din Harkov, Sumî, Nikolaev și Dnipropetrovsk, potrivit agenției Reuters.

Conform propunerilor inițiale ale SUA, centrala de la Zaporojie ar urma să fie redeschisă sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, iar energia produsă să fie împărțită între Rusia și Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut pe 6 decembrie un lung și „substanțial” apel telefonic cu Steven Witkoff, reprezentant special al președintelui SUA, și cu Jared Kushner, ginerele lui Trump.

La Kremlin, pe 5 decembrie, s-a menționat că Kushner ar putea fi principalul responsabil pentru pregătirea acordului: „Dacă va fi elaborat un plan care să ducă la soluționare, mult se va face sub semnătura domnului Kushner”, a spus consilierul prezidențial rus Yuri Ushakov.

În plus, președintele francez Emmanuel Macron se va întâlni pe 8 decembrie la Londra cu Zelenski, premierul britanic Keir Starmer și cancelarului german Friedrich Merz pentru a evalua critic progresele negocierilor conduse de SUA. Macron a anunțat întâlnirea pe rețeaua X pe 6 decembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Captură video/privesc.eu

Domnica Manole, prima reacție după ce Moldova a fost obligată de CtEDO să achite despăgubiri de 560.000 de euro

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, respinge acuzațiile privind presupusa sa responsabilitate în dosarul în care Republica Moldova a fost obligată recent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) să achite unei companii despăgubiri de aproximativ 560.000 de euro. Reacția vine după ce Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a cerut recuzarea magistratei din completul Curții Constituționale care examinează, pe 29 iunie, două sesizări privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea partidelor politice.

Cererea de recuzare a fost formulată de avocatul formațiunii, Igor Hlopețchi. Acesta a anunțat că, pe 26 iunie, „Moldova Mare” a depus un denunț la Procuratura Generală, după ce CtEDO a obligat, la începutul lunii iunie, Republica Moldova să achite unei companii despăgubiri de aproximativ 560.000 de euro într-o cauză examinată în 2011 inclusiv de Domnica Manole, pe atunci judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit lui Hlopețchi, faptul că pe numele Domnicăi Manole a fost depus un denunț la Procuratura Generală pune sub semnul întrebării „obiectivitatea și imparțialitatea” magistratei.

În replică, Domnica Manole a declarat că hotărârea CtEDO are la bază un litigiu privind încasarea unei datorii de locațiune în valoare de peste un milion de lei și că, în soluționarea acestuia, au fost implicați în total șapte judecători din trei instanțe.

„CtEDO, dacă ați citit atent acea hotărâre, menționează față de instanțele judecătorești că nu au motivat suficient, deși Curtea de Apel, așa cum e menționat și în decizie, a examinat cauza în lipsa tuturor părților, a audiat toate argumentele și a pronunțat o hotărâre pe 9 pagini. Cât de motivat ar fi trebuit să fie? Poate acum, dacă m-aș uita din punctul de vedere actual, poate ar fi ceva mai mult, dar decizia Curții de Apel a fost menținută de trei judecători ai CSJ”, a declarat aceasta.

Președinta Curții Constituționale susține că prejudiciul constatat de CtEDO nu a fost cauzat de hotărârea instanței, ci de modul în care aceasta a fost executată.

„CtEDO a indicat că prejudiciul care se încasează s-a format în rezultatul vânzării unui bun imobil pentru recuperarea datoriei mai jos decât prețul real de piață și menționează că prejudiciul de bază din cauza aceasta este format, nu din vina judecătorului Manole, care a încasat o datorie în baza unui contract de chirie sau locațiune. Asta este esența cauzei, prin urmare, las plenul Curții Constituționale să decidă privitor la această cerere de recuzare”, a declarat Manole.

După aproape o oră de deliberări, plenul Curții Constituționale a respins cererea de recuzare depusă de Partidul „Moldova Mare”.

***

Amintim că, pe 4 iunie 2026, CtEDO a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro unei companii. Înainte de aceasta, CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație. Potrivit hotărârii, Republica Moldova trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care decizia devine definitivă. În cazul neachitării în termen, asupra sumei vor fi calculate dobânzi.

Ministerul Justiției a declarat atunci pentru NewsMaker că hotărârea nu este definitivă și că va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu va cere retrimiterea la Marea Cameră. Totodată, Ministerul a precizat că, după ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa.

În urma deciziei CtEDO, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut demisia președintei Curții Constituționale Domnica Manole. „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”, comunica politicianul. Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la Curtea Constituțională. „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale”, declara Stamate.

Precizăm că reacțiile au venit în contextul în care completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei vizate, ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Manole nu a comentat acuzațiile.

Invitată pe 25 iunie la ProTV, președinta Maia Sandu a declarat că nu cunoaște despre condamnarea la CtEDO într-un dosar examinat inclusiv de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale: „despre acest caz concret prima dată aud”. Întrebată tot atunci dacă, în contextul condamnărilor la CtEDO, Moldova ar putea obliga judecătorii să achite din propriul buzunar despăgubirile, pentru a fi mai atenți la pronunțarea sentințelor, Maia Sandu a declarat: „Nu asta este soluția. Soluția este, pe de o parte, să ne asigurăm că avem judecători cu integritate în sistem și, pe de altă parte, să ne asigurăm că judecătorii noștri studiază practica CtEDO, așa încât să nu repete greșeli și să nu ajungem să fim condamnați din nou” .


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: