„Act de teroare sistematic”. Maia Sandu condamnă atacul rusesc sângeros asupra Kievului

Președinta Maia Sandu a publicat pe 1 august un mesaj în care condamnă atacul rusesc sângeros asupra capitalei Ucrainei, Kiev, din ajun. Șefa statului a reiterat sprijinul Republicii Moldova pentru țara vecină, care de peste trei ani se confruntă cu invazia rusească la scară largă.

„Zi după zi, Rusia bombardează orașele ucrainene. Ieri, din nou, Kievul: zeci de morți, inclusiv copii. Este un act de teroare zilnic, sistematic. În timp ce Ucraina luptă pentru a păstra pacea în Europa, Moldova este alături de Ucraina. Deplângem pierderile voastre”, a scris Maia Sandu pe platforma X.

Amintim că, în noaptea de 30 spre 31 iulie, Kiev a fost ținta unui val de atacuri rusești cu rachete și drone. Bombardamentele au provocat distrugeri și incendii, vizând inclusiv un bloc de locuit, unde s-a prăbușit intrarea în clădire. Potrivit celui mai recent bilanț, 31 de persoane, printre care 5 copii, au fost omorâte în urma atacurilor. Alte 159 de persoane au fost rănite, inclusiv 16 copii.

Data 1 august a fost declarată zi de doliu în Kiev.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM: foto Ministerul Culturii/Victor Ciobanu

Protest la Primăria Chișinău după demolarea spațiului „Apartamentul Deschis”. Ceban: „În acel loc se desfășurau evenimente LGBT”

„Apartamentul Deschis” de pe strada București, un spațiu pentru întâlniri și evenimente în aer liber, a fost demolat. În legătură cu aceasta, în fața Primăriei Chișinău a fost anunțat un protest, fiind invocate acuzații de abuz. Primarul a declarat că în zonă au loc lucrări de reabilitare a spațiului public și a afirmat, în contextul „revoltelor”, că „în acel loc se desfășurau evenimente LGBT, iar conform deciziei votate de Consiliul Municipal Chișinău, propaganda și marșurile LGBT sunt interzise”. Ministerul Culturii a precizat că, anterior, Consiliul Național al Monumentelor Istorice a examinat proiectul de reamenajare, iar forma aprobată prevedea păstrarea pavilionului. Între timp, în mediul online au apărut mai multe reacții în contextul declarațiilor edilului.

În aprilie 2026, autoritățile capitalei anunțau că au demarat lucrări de amenajare și reabilitare a spațiului public din strada București 68. Autoritățile precizau că intervențiile vizează valorificarea zonei existente, inclusiv amenajarea aleilor pietonale și a locurilor de parcare, reabilitarea spațiilor verzi, precum și crearea unui spațiu de recreere în fața Direcției generale Cultură și Patrimoniu Cultural.

Protestul anunțat

Pe 7 iunie, Asociația Tinerilor Artiști „Oberliht” a declarat că Apartamentul Deschis, „un spațiu cultural, de întâlniri și evenimente în aer liber, amplasat din anul 2009 în scuarul din str. București 68 din Chișinău, a fost demolat abuziv, fără preaviz sau vreo notificare, deși figura în schița de reconstrucție a scuarului, avizată și coordonată cu toate instituțiile”.

În acest sens, Asociația a îndemnat persoanele interesate să participe la un protest, programat pe 8 iunie, începând cu ora 16:00, în fața Primăriei Chișinău.

În cadrul anunțului protestului se menționează că Apartamentul Deschis este o replică a unui apartament din anii ’80, proiectat de artistul Ștefan Rusu. Potrivit organizatorilor manifestației, spațiul răspundea nevoilor mai multor comunități, inclusiv artiști independenți, care, în lipsa unui suport instituțional, au creat acolo propriile oportunități de participare, spațiu de lucru și expozițional. Totodată, se menționează că de-a lungul anilor acolo au avut loc numeroase proiecte culturale, proiecții de film, performance-uri și petreceri comunitare, fiind un spațiu important de întâlnire pentru comunitate.

Ce spune primarul

Pe 8 iunie, primarul Ion Ceban a scris pe o rețea de socializare că „întreaga zonă de pe strada București 68 este reabilitată integral”.

„Este vorba despre scuarul din fața Direcției Cultură, accesele către str. 31 August 1989, dar și strada pietonală la care lucrăm în prezent. Tot acel spațiu va deveni unul cultural, dedicat evenimentelor pentru toate generațiile, ținând cont că în preajmă se află mai multe instituții culturale. (…) Acea zonă a fost lăsată în paragină ani de zile, iar acum se va transforma într-un loc viu. Am văzut unele revolte referitoare la construcția de pe strada București. În acel loc se desfășurau evenimente LGBT, iar conform deciziei votate de Consiliul Municipal Chișinău, propaganda și marșurile LGBT sunt interzise. Este și poziția mea personală, despre care am vorbit permanent”, a adăugat Ceban.

Reacția Ministerului Culturii

Ministerul Culturii a declarat că, anterior, Consiliul Național al Monumentelor Istorice din cadrul instituției a examinat proiectul de reamenajare a scuarului. „Toate procedurile legale, regulamentele în vigoare și soluția avizată de Consiliul Național al Monumentelor Istorice trebuie respectată întocmai. În forma prezentată și aprobată, proiectul prevedea păstrarea pavilionului și integrarea lui în scuarul reamenajat”, a precizat Ministerul.

În context, Ministerul Culturii a declarat că „este important să se stabilească în ce condiții a fost demolat pavilionul și cine a dispus intervenția”. „Înțelegem îngrijorarea celor care au cunoscut acest loc și care l-au folosit, de-a lungul anilor, pentru întâlniri, discuții, evenimente și proiecte culturale. (…) Reamenajarea spațiilor publice este necesară, dar ea trebuie făcută respectând legislația în vigoare, cu grijă față de patrimoniu, față de memoria locului și față de comunitățile care au contribuit sau contribuie la viața culturală a Chișinăului”, a adăugat Ministerul.

Reacții la declarațiile primarului

În contextul declarațiilor lui Ion Ceban privind evenimentele LGBT, pe online au apărut mai multe reacții.

Unii au scris că „primarul a ales să folosească comunitatea LGBT ca justificare pentru demolarea unui spațiu cultural” și „în acest fel, primarul a mutat discuția de la întrebarea „de ce a fost demolat ilegal?” la întrebarea „cine avea voie să folosească spațiul public și ce tip de cultură e permis și acceptat în spațiul public?””.

Amintim în acest context că hotărârea Consiliului Municipal Chișinău din mai 2025, de a interzice marșul Pride, a stârnit îngrijorări și din partea experților și a instituțiilor care monitorizează respectarea drepturilor omului în Republica Moldova. Detalii AICI.


Disclaimer! Redacția NM condamnă orice formă de discriminare, revanșism, xenofobie, limbaj al urii și exploatare a fobiilor și stereotipurilor în scopuri politice. Nu tolerăm manipulările îndreptate către divizarea oamenilor în „ai noștri” și „străini” în funcție de naționalitate, proveniență etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, posibilități limitate, viziuni, loc de trai, apartenență, orientare sexuală, etc. Misiunea noastră este informarea corectă a cititorilor despre ceea ce se întâmplă și susținerea principiilor drepturilor omului, toleranței, libertății de exprimare și gândire, diversitate, precum și respectarea drepturilor minorităților.


Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: