Obligațiunile corporative maib – deja în maibank

Investițiile sunt mai ușor de urmărit atunci când ai toate informațiile importante la îndemână. Acum, clienții care dețin obligațiuni corporative maib își pot monitoriza investițiile direct în aplicația maibank.

Noua funcționalitate oferă o imagine clară asupra obligațiunilor deținute și permite accesarea, într-un singur loc, a informațiilor relevante aferente portofoliului investițional.

Ce poți vedea în maibank:

  • obligațiunile corporative maib pe care le deții, cu ISIN și clasa emisiunii;
  • valoarea nominală deținută și rata cuponului;
  • data scadenței și următoarea plată de cupon;
  • perioadele permise de răscumpărare anticipată din partea investitorului.

Prin integrarea obligațiunilor corporative în maibank, administrarea informațiilor despre investiții devine mai simplă și mai accesibilă. Noua funcționalitate este destinată monitorizării obligațiunilor corporative deja deținute și accesării informațiilor aferente acestora. 

Achiziționarea obligațiunilor poate fi efectuată în continuare la orice sucursală a Băncii, în perioada de subscriere activă.

Intră în maibank și descoperă noua secțiune dedicată obligațiunilor corporative maib deținute.

Investești. Urmărești. Ai informația la îndemână.

Tu conduci. maib

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CFM vrea să renunțe la cursa Chișinău–Ungheni din cauza numărului redus de pasageri. Ce rută a testat în locul ei

Calea Ferată din Moldova (CFM) a testat pe 13 noiembrie o rută de pasageri între Strășeni și Sîngera, prin Chișinău și Revaca. De la stația Revaca este prevăzută o legătură rutieră spre Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău. Odată cu lansarea noii rute, cursa diesel Chișinău–Ungheni ar urma să fie scoasă din orar.

CFM anunță că cursa de testare a fost realizată cu un tren diesel modernizat, pregătit de specialiștii Depoului Chișinău. La eveniment au participat ministrul Infrastructurii Vladimir Bolea, directorul întreprinderii Serghei Cotelinic și specialiști.

Potrivit întreprinderii, noul traseu le va oferi locuitorilor din localitățile de pe rută o alternativă pentru deplasările zilnice spre capitală. În apropierea stațiilor ar urma să fie amenajate parcări, astfel încât călătorii să își poată lăsa mașinile acolo și să își continue drumul cu trenul.

„Lansarea noii rute presupune excluderea cursei diesel Chișinău–Ungheni din graficul de circulație, în contextul diminuării solicitărilor din partea pasagerilor și al costurilor ridicate de exploatare, ce va permite utilizarea mai eficientă a resurselor operaționale ale întreprinderii”, a mai anunțat CFM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Виталий Шмаков / NewsMaker

Alegeri în Găgăuzia: cărți de identitate provizorii, eliberate gratuit pe 15 noiembrie. Se va putea vota cu EVO?

Pe 15 noiembrie, în ziua alegerilor pentru Adunarea Populară și pentru funcția de bașcan, centrele multifuncționale ale Agenției Servicii Publice (ASP) din Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești vor activa după un program special. Acestea vor asigura, în mod gratuit, eliberarea cărților de identitate provizorii, precum și înmânarea actelor de identitate confecționate, la solicitarea cetățenilor care au împlinit vârsta de 18 ani și sunt înregistrați la domiciliu sau au reședință temporară în Găgăuzia de cel puțin trei luni înainte de data scrutinului. Informațiile au fost comunicate de ASP pe 13 noiembrie. Pentru NewsMaker, reprezentanții CEC au precizat că alegătorii nu vor vota prin intermediul portofelului pentru identitate digitală EVO.

Într-un mesaj adresat cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot, înregistrați la domiciliu sau cu reședință temporară în localitățile din Găgăuzia, ASP a informat că, pe 15 noiembrie, centrele multifuncționale ale instituției din Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești vor activa după un program special, în intervalul orar 07:00–21:00.

Potrivit ASP, centrele vor asigura, în mod gratuit, eliberarea cărților de identitate provizorii, precum și înmânarea actelor de identitate confecționate, la solicitarea cetățenilor care au împlinit vârsta de 18 ani și sunt înregistrați la domiciliu sau cu reședință temporară în una dintre localitățile din componența UTA Găgăuzia, cu cel puțin trei luni înainte de data desfășurării scrutinului electoral.

Tot în contextul alegerilor din Găgăuzia, Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat că va funcționa o linie telefonică pentru informarea alegătorilor, la numărul (+373) 22 880101. Potrivit CEC, alegătorii vor putea solicita informații și clarificări cu privire la organizarea și desfășurarea votării. Linia telefonică, care deservită de funcționari ai CEC și ai Centrului de instruire în domeniul electoral, va fi disponibilă după următorul program: sâmbătă, 14 noiembrie: între orele 09:00 și 17:00; duminică, 15 noiembrie: între orele 07:00 și 21:00.

Secretara CEC, Dana Munteanu, a precizat pentru NewsMaker că „alegătorii nu vor vota prin intermediul portofelului pentru identitate digitală EVO”. „A existat o hotărâre prin care ar fi urmat să testăm implementarea acestei modalități la alegerile locale noi, care nu s-a aplicat. Se poate vota în baza – buletinului de identitate, cărții de identitate, pașaportului și buletinului provizoriu”, a precizat reprezentanta CEC.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia. Pe 31 octombrie, CEC a decis că renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic recent. Detalii AICI.

***

Pe 15 noiembrie 2026, în UTA Găgăuzia vor avea loc concomitent două scrutine: alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei și alegerea bașcanului Găgăuziei.

Vineri, 13 noiembrie, este ultima zi în care este permisă agitația electorală. Efectuarea agitației electorale în ziua votării sau în ziua precedentă acesteia constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2 000 la 3 000 de lei pentru persoanele fizice și de la 5 000 la 7 500 de lei pentru persoanele juridice. Detalii AICI.

Opt candidați vor concura pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. NewsMaker a explicat AICI cine sunt favoriții cursei și ce rol ar putea juca PAS și Kremlinul în această campanie. AICI, NewsMaker a analizat ce bunuri și venituri au declarat cei opt candidați care aspiră la fotoliul de guvernator. Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (parlamentul local) se desfășoară în baza sistemului uninominal: autonomia este împărțită în 35 de circumscripții, fiecare alegând câte un deputat. În cursă au fost înregistrați 134 de candidați.

moldova.org

Moldova va susține candidatura lui Cioloș la conducerea Francofoniei: „Este firesc să fim alături de România”

Republica Moldova va susține candidatura ex-premierului României Dacian Cioloș pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF). Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Dumitru Ciorici, vineri, 13 noiembrie.

„Republica Moldova va susține candidatura României și a lui Dacian Cioloș pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei. Este o candidatură importantă pentru România, partenerul nostru strategic și cel mai apropiat prieten. (…) România contează pe sprijinul Republicii Moldova. Este firesc să fim alături de ea într-un moment cu o asemenea miză diplomatică și economică”, a declarat Dumitru Ciorici.

Fostul prim-ministru al României Dacian Cioloș se numără printre favoriții la funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei. Competiția este una strânsă, iar votul Republicii Moldova ar putea fi decisiv. Anterior, Ziarul de Gardă a scris, cu trimitere la sursele sale, că Bucureștiul mizează pe votul Republicii Moldova.

Candidatura lui Cioloș la șefia OIF a fost anunțată de președintele Nicușor Dan în martie 2026.

Pe lângă Cioloș, în competiție mai sunt trei candidați: actuala secretară generală Louise Mushikiwabo, din Rwanda, Juliana Lumumba, din Republica Democrată Congo, și Coumba Ba, din Mauritania.

Alegerea noului secretar general va avea loc pe 16 noiembrie, la Phnom Penh, capitala Cambodgiei, în cadrul celui de-al XX-lea Summit al Francofoniei. Republica Moldova, membră cu drepturi depline a organizației din 1997, are drept de vot.

Organizația Internațională a Francofoniei reunește 90 de state și guverne, dintre care 53 au statut de membri cu drepturi depline. Cu sediul la Paris, instituția promovează limba franceză, dar are și un rol diplomatic și politic, susținând cooperarea economică, educația și democrația.

Pentru România, obținerea funcției ar însemna o creștere a vizibilității diplomatice în special în Africa și Asia, regiuni în care Bucureștiul încearcă să își dezvolte relațiile politice și economice.

Vasile Tofan/Facebook

„Eu am mai trăit în situații de conflict”: răspunsurile miniștrilor, întrebați dacă sunt gata pentru 72 de ore de criză

Cu câteva zile înainte de lansarea campaniei „Moldova Pregătită”, mai mulți miniștri au fost întrebați dacă și-au pregătit „rucsacul de urgență”. Deși au dat răspunsuri diferite, toți oficialii întrebați au vorbit despre importanța campaniei, care le va explica cetățenilor cum să se descurce în primele 72 de ore ale unei crize.

„Noi ne aflăm într-o perioadă destul vulnerabilă. Respectiv, noi ne pregătim și pregătim și instituțiile. (…) Cu toții trebuie să ne pregătim”, a declarat ministrul Culturii, Dan Suruceanu.

Și ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, spune că are rucsacul pregătit. Oficialul susține că a mai trecut prin situații de conflict și știe ce înseamnă să fii pregătit. „Eu am mai trăit în situații de conflict. Știu ce înseamnă să fii pregătit o asemenea situație și nu dă Doamne”, a declarat Osmochescu.

Ministrul Educației, Dan Perciun, a recunoscut, în schimb, că încă nu are un rucsac de urgență și că propriul exemplu arată de ce e nevoie de o asemenea campanie. În primele ore ale unei crize, a explicat el, familiile ar trebui să își poată asigura nevoile de bază, în timp ce autoritățile intervin acolo unde pericolul este cel mai mare.

„Sperăm să nu ajungem vreodată în situația în care să trebuiască să facem uz de acest rucsac sau de aceste informații, dar este bine să le cunoaștem. Cu toții înțelegem contextul și riscurile la care suntem expuși. (…) E bine să reiterăm că nu simulăm 72 de ore de criză. Nu se deconectează nimic și nu se întâmplă nimic. Este o campanie de informare prin care ajungem să înțelegem cum ne comportăm în 72 de ore, dacă vreodată se întâmplă ceva, și cum devenim mai rezilienți. (…) Evident, asta se referă și la cadrele didactice și oricare alt cetățean al acestei țări. Respectiv, și noi vom face parte din această campanie pentru a facilita transmiterea informației”, a declarat oficialul.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a spus că încă nu s-a uitat peste întreaga listă. Oficiala spune că, din obișnuință, ține în casă un set de medicamente de bază. „Să știți că eu îmi cumpăr mâncare o dată în săptămână sau două săptămâni, din cauza agendei pe care o am la serviciu. Nu m-am uitat peste toată lista, dar cel puțin un set minim de medicamente am acasă. Le păstrez așa, din deprinderea și obiceiurile familiale. Și mâncare am în casă suficient pentru mai mult decât pentru trei zile, pentru că am o agendă încărcată și merg la cumpărături mai rar”, a declarat Belous.

Campania „Moldova Pregătită” începe pe 19 noiembrie, la Chișinău, odată cu Congresul Național de Reziliență. Autoritățile vor prezenta un ghid pentru familii și lista produselor recomandate pentru rucsacul de urgență. Tot atunci urmează să fie lansat și modulul „Alerte” din aplicația EVO. Campania va continua pe 20 noiembrie la Edineț și pe 21 noiembrie la Ștefan-Vodă.

Centrul Național de Management al Crizelor susține că familiile își pot pregăti treptat rezervele, în funcție de nevoi și de buget. Acestea sunt gândite să acopere necesitățile de bază în primele trei zile ale unei crize, când echipele de intervenție acordă prioritate persoanelor aflate în pericol imediat. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Sancțiunile UE împotriva lui Plahotniuc rămân anulate. Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins recursul Consiliului UE împotriva deciziei prin care au fost anulate sancțiunile impuse oligarhului Vladimir Plahotniuc. Hotărârea a fost pronunțată joi, 12 noiembrie, și confirmă decizia Tribunalului UE din 23 octombrie 2024, scrie ZdG.

Consiliul UE a contestat hotărârea Tribunalului, care a constatat că instituția europeană nu a verificat dacă anchetele și procedurile penale din Republica Moldova, invocate pentru includerea lui Plahotniuc pe lista de sancțiuni, au respectat drepturile sale fundamentale.

Mai exact, Tribunalul a stabilit că autoritățile europene s-au bazat exclusiv pe deciziile autorităților moldovenești, fără să verifice dacă în cazul lui Plahotniuc au fost respectate dreptul la apărare și dreptul la protecție judiciară efectivă.

În motivarea hotărârii, CJUE a subliniat că Consiliul UE nu a demonstrat că a efectuat aceste verificări și nici nu a făcut public rezultatul lor. Prin urmare, instanța europeană a considerat că Tribunalul nu a comis o eroare de drept atunci când a anulat actele prin care au fost menținute sancțiunile împotriva oligarhului.

Consiliul UE a formulat recurs împotriva deciziei, fiind susținut în acest demers și de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Curtea a respins însă recursul în întregime.

Sancțiunile europene împotriva lui Vladimir Plahotniuc au fost adoptate în mai 2023, în cadrul unui regim instituit pentru a combate acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova. Pe aceeași listă au fost incluși atunci Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber și Igor Ceaika.

Măsurile restrictive prevăd interdicția de călătorie în UE, înghețarea fondurilor și a resurselor economice, precum și interdicția de a pune la dispoziția persoanelor vizate fonduri sau resurse economice.

Ulterior, Plahotniuc a contestat în instanță decizia Consiliului UE. În aprilie 2024, Uniunea Europeană a prelungit sancțiunile împotriva mai multor persoane, inclusiv în cazul oligarhului, măsura fiind valabilă până în aprilie 2025.

Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat din Moldova (PDM), pe care îl conducea, a cedat guvernarea coaliției formate din Blocul ACUM și PSRM. În 2025, ex-politicianul a fost extrădat din Grecia.

Între timp, fostul lider democrat a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare, pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Sentința a fost pronunțată la 22 aprilie.

Procuratura Anticorupție a contestat condamnarea, considerând pedeapsa prea blândă, în condițiile în care acuzarea solicitase 25 de ani de detenție. La rândul său, apărarea a contestat sentința și componența completului de judecată, solicitând casarea deciziei și rejudecarea cauzei.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: