politiadefrontiera.ro

Acte românești false pentru persoane din R. Moldova, Ucraina și Rusia? Peste 200 de percheziții în România (VIDEO)

În România au fost efectuate peste 200 de percheziții într-un dosar care vizează o rețea ce, cu ajutorul unor funcționari publici, ar fi obținut acte de identitate românești false pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Rusia.

Poliția de Frontieră Română a anunțat că, pe 1 iulie, au fost efectuate 206 percheziții la sediile unor instituții publice și la locuințele unor persoane fizice. Acțiunile fac parte dintr-o cauză penală în care sunt vizați funcționari publici din județul Botoșani, suspectați de luare de mită și fals informatic. În cauză sunt cercetate și persoane care ar fi oferit mită, acestea fiind suspectate, de asemenea, de fals în înscrisuri oficiale și folosirea documentelor false.

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici de la serviciul de evidență a populației și o primărie, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea. Aceste documente au fost eliberate pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova. Potrivit instituției române, datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar și la alte atribute de identificare a persoanei, respectiv nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, totul cu scopul obținerii de către beneficiar a unui act de identitate, a cetățeniei române și, după caz, a domiciliului sau a reședinței în România.

„Datele menționate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea reală a beneficiarilor – în condițiile în care marea lor majoritate au depus certificate de cetățenie română anterior falsificate – sunt incluse în Registrul Național de Evidență a Persoanelor. În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetățeniei române și care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv și chiar fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor”, a comunicat Poliția de Frontieră Română.

Potrivit instituției române, în anii 2023-2024, pe raza unui serviciu de evidență a populației și-au stabilit domiciliul în mod fictiv 7.000 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state, foste republici sovietice.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

diez.md

O nouă „reședință” în locul „Casei Ruse”: ce activități se desfășoară în clădirea din centrul Chișinăului și ce spune Guvernul

Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău, cunoscut drept „Casa Rusă”, a fost închis în vara anului 2026. Totuși, la aproape patru luni distanță, în clădirea unde odată era centrul se află așa-numita „Reședință a atașatului cultural al ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova”, scrie ZdG. Guvernului de la Chișinău spune că ar putea fi vorba despre o nouă provocare rusească regizată. 

Oficial, Casa Rusă și-a încheiat activitatea pe data de 4 iulie 2026. Exact în aceeași zi, pagina de Facebook a centrului și-a schimbat denumirea în „Отдел культуры Посольства России в Молдове”, adică, din rusă, „Departamentul de Cultură al Ambasadei Rusiei în Moldova”. 

Potrivit ZdG, în clădirea de pe strada Mihai Eminescu 2 în locul „Casei Ruse” a fost deschisă „Reședința atașatului cultural al ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova”. 

Contactat de sursa citată, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că „nu există „Reședințe ale atașaților culturali”, nici în dreptul internațional, nici în acordurile cu Federația Rusă” și că poate fi vorba despre o nouă provocare rusească regizată.

Pe pagina de Facebook a reședinței arată că aceasta organizează diverse evenimente în Chișinău și Tiraspol, dedicate personalităților din cultura rusă, dar și concursuri și olimpiade. Printre acestea se numără concursul internațional „Rusia – țara valorilor tradiționale”, olimpiada de istorie „De la istoria regiunii noastre – la istoria țării și a lumii” și concursul istoric „internațional” „Drumul spre victorie: 85 de ani de la Bătălia pentru Moscova”.

În cazul câtorva dintre aceste concursuri, câștigătorii pot ajunge să studieze gratuit în Rusia, să plece la Moscova la „evenimente culturale” și forumuri sau să meargă la tabără în Rusia. 

Denunțarea Acordului dintre Guvernul Republica Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale a fost inițiată în februarie 2025, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei încălcări a spațiului aerian național de către drone rusești.

Parlamentul Republicii Moldova a susținut proiectul în prima lectură și a doua lectură în noiembrie 2025, cu 60 și, respectiv, 57 de voturi.

Proiectul de denunțare a fost elaborat de Ministerul Culturii, care argumentează că, „în contextul actualei situații geopolitice și al riscului ridicat de dezinformare, Acordul cu Federația Rusă poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narațiuni distorsionate, prezentând un risc pentru securitatea informațională a R. Moldova”, conform unui comunicat de presă. Totodată, având în vedere că țara noastră nu are un centru cultural pe teritoriul Federației Ruse, nu ar exista „un mecanism echitabil” pentru promovarea informațiilor despre R. Moldova, ceea ce „subminează echilibrul și scopul inițial al Acordului”.

Centrul Cultural Rus se afla sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și era finanțat de către Agenția Rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Aceasta a fost introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept „Russkiy Mir””.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: