Energoatom

Activitatea centralei nucleare Zaporojie a fost oprită complet – Energoatom

Pe 11 septembrie curent, la ora 03:41, ultima unitate electrică – nr. 6 – a centralei nucleare Zaporojie a fost deconectată de la rețea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții companiei nucleare ucrainene de stat Energoatom. 

Se menționează că în ultimele 3 zile, a șasea unitate avea un nivel de putere extrem de scăzut  „din cauza bombardamentelor rusești, în urma cărora au fost avariate toate liniile de comunicație ale centralei”.

Energoatom mai declară că ieri în urma restabilirii unei linii de comunicații, a devenit posibilă alimentarea cu energie din sistemul energetic al Ucrainei. „Prin urmare, s-a decis oprirea unității nr.6 și transferarea acesteia în cea mai sigură stare – rece”, comunică sursa.

Energoatom a adăugat că în cazul unei avarii repetate ale liniilor de comunicație, nevoile centralei vor fi alimentate de la generatoare diesel. „Astfel, centrala are nevoie de loturi suplimentare de motorină”, a adăugat compania.

„Pentru a preveni o situație de urgență, este necesară oprirea atacurilor rusești asupra liniilor de comunicații ale centralei și crearea unei zone de demilitarizare în jurul acesteia”, a menționat Energoatom, precizând că astfel liniile de comunicații pot fi reparate și va fi posibilă pornirea și funcționarea în siguranță a centralei.

Amintim că pe 1 septembrie, la centrala nucleară de la Zaporojie a sosit o delegație a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, formată din 14 experți internaționali. Șeful AIEA, Rafael Grossi, a declarat că în timpul primului tur al centralei că a inspectat zonele cheie și că ar mai fi „mult de lucru”.

Ministrul Energiei, Herman Galușcenko, a menționat că Ucraina se așteaptă ca misiunea să aibă ca rezultat dezocuparea centralei nucleare, revenirea acesteia sub controlul deplin al Ucrainei și demilitarizarea în continuare a zonei din jurul centralei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: