Politică

Activitatea „Șansă”, „Renaștere” sau blocul „Victorie” va fi interzisă? Amendament PAS

Mihaela Conovali
| 21 martie, 2025
11:40

Activitatea partidelor precum „Șansă“, „Renaștere” sau Blocul „Victorie” ar putea fi interzisă. Cel puțin aceasta prevede un amendament, propus de un grup de deputați ai Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), la un proiect de lege aprobat în prima lectură și, totodată, aflat în dezbatere în Parlament. Amendamentul prevede ca autoritățile statului să dispună de un mecanism prin care să împiedice activitatea partidelor considerate succesoare unui partid declarat neconstituțional. În amendament se menționează că în Moldova, de la obținerea independenței, doar două partide au fost declarate interzise – Partidul Comunist în 1991 și Partidul Șor în 2023.

Amendamentul este parte a unui proiect de lege ce vizează „combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și aspecte conexe acestuia”. Proiectul a fost dezbătut și aprobat în prima lectură în decembrie 2024, iar pe 21 martie 2025 va fi supus unor consultări publice în legătură cu înregistrarea mai multor amendamente.

Astfel, unul din amendamente prevede ca proiectul de lege să fie completat cu următorul punct: „În Republica Moldova este interzisă constituirea, înregistrarea și activitatea partidelor politice succesoare ale partidului politic declarat neconstituțional”.

În amendament se precizează că „partidul politic este succesor al unui partid politic declarat neconstituțional dacă asigură realizarea obiectivelor partidului declarat neconstituțional sau acordă suport persoanelor care au avut un rol activ în activitățile pentru care partidul politic a fost declarat neconstituțional și amenință suveranitatea, independența, integritatea teritorială, securitatea națională, ordinea, statul de drept și siguranța publică”.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Conform amendamentului, la constatarea calității de succesor al unui partid politic declarat neconstituțional se va ține cont de mai multe prevederi, printre care:

– acceptarea membrilor partidului politic declarat neconstituțional pentru a asigura continuitatea și realizarea obiectivelor politice ale acestuia;

– asemănări substanțiale cu atributele partidului politic declarat neconstituțional;

– desemnarea candidaților în alegeri din rândul persoanelor care au avut un rol activ în activitățile pentru care partidul politic a fost declarat neconstituțional;

– finanțarea activităților curente sau electorale ale partidului politic din surse care provin de la persoane asociate partidului politic declarat neconstituțional;

– acceptarea de către partidul politic sau candidații acestuia în alegeri a suportului logistic, mediatic, politic sau de altă natură din partea persoanelor asociate partidului politic declarat neconstituțional, sau supuse măsurilor restrictive internaționale pentru implicarea în activități în legătură cu care partidul politic a fost declarat neconstituțional.

În amendament se menționează că „după ce Curtea Constituțională a declarat Partidul Șor neconstituțional, într-o perioadă scurtă de timp, au fost create alte formațiuni afiliate oligarhului, iar mai mulți lideri și membri ai partidului declarat neconstituțional s-au regăsit și au activat în alte partide afiliate aceleiași persoane: „Legătura directă dintre „sateliții” ex-Partidului Șor declarat neconstituțional rezultă și din activitatea sfidătoare realizată deschis de către gruparea criminală Șor la 21 aprilie 2024 în or. Moscova, Federația Rusă. Astfel, partidele gestionate și derivate din ex-partidul Șor declarat neconstituțional, și anume partidele politice „Șansă”, „Renaștere”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Victoria” – s-au reunit public și deschis în blocul „Victorie””.

În amendament sunt date drept exemplu unele unele țări „cele mai active în ceea ce privește interzicerea unor partide”. Pe primul loc este Rusia – 53 de partide interzise înainte de 2022, Turcia – 23 de partide interzise, Ucraina – 22 de partide, Spania – 16 partide, Franța – 13 partide, România – 9 partide interzise.

„În cazul Moldovei, de la obținerea independenței, doar două partide au fost declarate interzise și anume Partidul Comunist în 1991 și Partidul Șor în 2023”, se mai comunică în document.

Mai precizăm că un alt amendament, parte a proiectului de lege, presupune instituirea răspunderii contravenționale pentru dezinformarea în mediul online. Potrivit Centrului pentru Jurnalism Independent, acesta instituie amenzi pentru răspândirea în mediul online a „informației false sau înșelătoare, al cărei caracter fals sau înșelător poate fi verificat”. Această faptă trebuie să fie „comisă în mod deliberat pentru a induce publicul în eroare și a provoca un prejudiciu public proceselor democratice, sănătății publice sau securității naționale”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

amendament, lege, neconstituțional, PAS, șor, top

Știri similare

Politică

Gaidarji îi răspunde lui Buzu în disputa privind reforma administrativ-teritorială în Găgăuzia: „Cel care a ales să manipuleze este domnul Buzu”

Video

(VIDEO) Guțul folosește apă murdară/Moldova oferă reducere Ucrainei/Tiraspolul ascunde un fugar polonez?

Viață

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Ana-Maria Dolghii
| 12 august, 2026
19:17

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

„Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

„Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

„Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

„Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

„Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.