Activitatea partidelor precum „Șansă“, „Renaștere” sau Blocul „Victorie” ar putea fi interzisă. Cel puțin aceasta prevede un amendament, propus de un grup de deputați ai Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), la un proiect de lege aprobat în prima lectură și, totodată, aflat în dezbatere în Parlament. Amendamentul prevede ca autoritățile statului să dispună de un mecanism prin care să împiedice activitatea partidelor considerate succesoare unui partid declarat neconstituțional. În amendament se menționează că în Moldova, de la obținerea independenței, doar două partide au fost declarate interzise – Partidul Comunist în 1991 și Partidul Șor în 2023.
Amendamentul este parte a unui proiect de lege ce vizează „combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și aspecte conexe acestuia”. Proiectul a fost dezbătut și aprobat în prima lectură în decembrie 2024, iar pe 21 martie 2025 va fi supus unor consultări publice în legătură cu înregistrarea mai multor amendamente.
Astfel, unul din amendamente prevede ca proiectul de lege să fie completat cu următorul punct: „În Republica Moldova este interzisă constituirea, înregistrarea și activitatea partidelor politice succesoare ale partidului politic declarat neconstituțional”.
În amendament se precizează că „partidul politic este succesor al unui partid politic declarat neconstituțional dacă asigură realizarea obiectivelor partidului declarat neconstituțional sau acordă suport persoanelor care au avut un rol activ în activitățile pentru care partidul politic a fost declarat neconstituțional și amenință suveranitatea, independența, integritatea teritorială, securitatea națională, ordinea, statul de drept și siguranța publică”.
Conform amendamentului, la constatarea calității de succesor al unui partid politic declarat neconstituțional se va ține cont de mai multe prevederi, printre care:
– acceptarea membrilor partidului politic declarat neconstituțional pentru a asigura continuitatea și realizarea obiectivelor politice ale acestuia;
– asemănări substanțiale cu atributele partidului politic declarat neconstituțional;
– desemnarea candidaților în alegeri din rândul persoanelor care au avut un rol activ în activitățile pentru care partidul politic a fost declarat neconstituțional;
– finanțarea activităților curente sau electorale ale partidului politic din surse care provin de la persoane asociate partidului politic declarat neconstituțional;
– acceptarea de către partidul politic sau candidații acestuia în alegeri a suportului logistic, mediatic, politic sau de altă natură din partea persoanelor asociate partidului politic declarat neconstituțional, sau supuse măsurilor restrictive internaționale pentru implicarea în activități în legătură cu care partidul politic a fost declarat neconstituțional.
În amendament se menționează că „după ce Curtea Constituțională a declarat Partidul Șor neconstituțional, într-o perioadă scurtă de timp, au fost create alte formațiuni afiliate oligarhului, iar mai mulți lideri și membri ai partidului declarat neconstituțional s-au regăsit și au activat în alte partide afiliate aceleiași persoane: „Legătura directă dintre „sateliții” ex-Partidului Șor declarat neconstituțional rezultă și din activitatea sfidătoare realizată deschis de către gruparea criminală Șor la 21 aprilie 2024 în or. Moscova, Federația Rusă. Astfel, partidele gestionate și derivate din ex-partidul Șor declarat neconstituțional, și anume partidele politice „Șansă”, „Renaștere”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Victoria” – s-au reunit public și deschis în blocul „Victorie””.
În amendament sunt date drept exemplu unele unele țări „cele mai active în ceea ce privește interzicerea unor partide”. Pe primul loc este Rusia – 53 de partide interzise înainte de 2022, Turcia – 23 de partide interzise, Ucraina – 22 de partide, Spania – 16 partide, Franța – 13 partide, România – 9 partide interzise.
„În cazul Moldovei, de la obținerea independenței, doar două partide au fost declarate interzise și anume Partidul Comunist în 1991 și Partidul Șor în 2023”, se mai comunică în document.
Mai precizăm că un alt amendament, parte a proiectului de lege, presupune instituirea răspunderii contravenționale pentru dezinformarea în mediul online. Potrivit Centrului pentru Jurnalism Independent, acesta instituie amenzi pentru răspândirea în mediul online a „informației false sau înșelătoare, al cărei caracter fals sau înșelător poate fi verificat”. Această faptă trebuie să fie „comisă în mod deliberat pentru a induce publicul în eroare și a provoca un prejudiciu public proceselor democratice, sănătății publice sau securității naționale”.
