Zarplata.md – un nou site de joburi din Moldova

Un nou portal de angajare a fost lansat pe piața muncii din Republica Moldova – zarplata.md, o platformă care propune o abordare diferită față de site-urile tradiționale cu locuri de muncă.

Spre deosebire de platformele clasice, unde candidații trebuie să își creeze CV-uri, să completeze formulare și să parcurgă procese lungi de înregistrare, zarplata.md a simplificat întregul proces.

Deja sunt publicate numeroase locuri de muncă pe zarplata.md din toată țara, iar aplicarea se face direct, printr-un apel telefonic către angajator. Practic, pașii sunt reduși la minimum:

  1. Găsești un anunț de angajare potrivit.
  2. Suni angajatorul.
  3. Stabiliți o întâlnire pentru interviu.

Astfel, platforma se adresează în special persoanelor care doresc să-și găsească un loc de muncă rapid, dar și celor fără experiență sau fără un CV pregătit.

Prin acest concept, zarplata.md își propune să facă procesul de angajare mai accesibil și mai direct atât pentru angajatori, cât și pentru candidați.

Dacă recrutezi și ai deja cont pe delucru.md, anunțurile tale pentru care nu e nevoie de CV se vor publica automat și pe zarplata.md. Dacă nu ai un cont, poți adăuga anunțul direct pe site.

Important: zarplata.md este potrivită pentru joburi unde nu este nevoie de CV, iar candidatul te poate contacta direct la telefon.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

adevărul.ro

Un bloc de apartamente din Odesa, lovit de o dronă rusească. Cel puțin 12 răniți

Cel puțin 12 persoane au fost rănite după ce o dronă rusă a lovit, în noaptea de 11 spre 12 septembrie, o clădire rezidențială cu mai multe etaje din Odesa. Atacul a provocat un incendiu și pagube importante, au anunțat autoritățile locale, transmite Kyiv Independent.

Șeful Administrației Militare a orașului Odesa, Serghei Lisak, a anunțat că cel puțin 12 persoane au fost rănite în urma atacului. Toate victimele au fost transportate la spital.

Echipele de intervenție au fost mobilizate la fața locului pentru a acorda ajutor persoanelor afectate și pentru a interveni în urma incendiului provocat de atac.

Imagini surprinse de localnici și distribuite după atac arată clădirea de apartamente avariată și cuprinsă de flăcări, în timp ce fragmente și alte resturi au căzut pe stradă.

Forțele Aeriene Ucrainene au avertizat că drone de tip Shahed continuau să fie active în regiunea Odesa după atac. Amploarea totală a pagubelor nu a fost stabilită imediat.

Atacul asupra Odessei a avut loc după un alt atac rusesc asupra orașului Zaporojie, în noaptea de 12 septembrie, în urma căruia două persoane au fost ucise.

Precizăm că Rusia a continuat atacurile asupra orașelor ucrainene, în pofida unei scurte perioade de acalmie în timpul vizitei emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Kiev, la începutul lunii septembrie, pentru discuții privind încetarea războiului.

Pe 11 septembrie, cel puțin nouă persoane au fost ucise, iar alte 145 au fost rănite în urma atacurilor rusești asupra mai multor regiuni din Ucraina. Cu o zi înainte, un atac asupra unui centru comercial din Pavlohrad, în regiunea Dnipropetrovsk, s-a soldat cu cinci morți și cel puțin 67 de răniți.

În acest context, președintele ucrainean Vladimir Zelenski le-a cerut în repetate rânduri aliaților occidentali să contribuie la consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei.

Pe 10 septembrie, în timpul unei vizite în Canada, Zelenski și premierul canadian Mark Carney au semnat o declarație privind instituirea unui parteneriat pe o perioadă de 100 de ani. Cei doi au convenit, de asemenea, să aprofundeze cooperarea în domeniile apărării, energiei, tehnologiei, comerțului și reconstrucției Ucrainei.

-tv.md

NM Espresso: Aeroportul Chișinău va introduce restricții, SIS-ul este suspectat de «provocare», iar Grosu a «devalorizat» activitatea CSP?

Tragedia din 11 septembrie: ambasada, Sandu

La Chișinău, pe 11 septembrie, a fost comemorată memoria celor 2977 de oameni care au murit în atentatele teroriste din SUA, acum 25 de ani. La ceremonia de la Ambasada SUA au fost prezenți Președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrul Vasile Tofan și alți reprezentanți ai autorităților.

Sandu a declarat că atentatele au constituit un atac asupra valorilor unei societăți libere și a subliniat că Moldova «știe diferența dintre libertate și frică».

Moldova și UE

În aceeași zi, Maia Sandu s-a întâlnit cu comisarul european pentru egalitate și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, aflată într-o vizită la Chișinău. Maia Sandu a povestit cum își consolidează Moldova reziliența în fața diferitelor provocări și crize și cum contribuie acest lucru la securitatea UE.

De asemenea, Maia Sandu a avut o convorbire telefonică cu premierul Ungariei, Peter Magyar, în cadrul căreia i-a mulțumit Ungariei pentru sprijinul acordat integrării europene a Moldovei.

Transnistria: reintegrare, Ozerov, Promo-LEX

Discuțiile privind reintegrarea Transnistriei au presupus întotdeauna un statut special pentru această regiune. Recent însă, autoritățile moldovenești au admis pentru prima dată public că reintegrarea este posibilă și fără un astfel de statut. Ce este aceasta — doar o nouă tactică de negociere sau începutul revizuirii întregului model de reglementare? Despre aceasta — în un nou episod NM_explains it all «Statutul special al Transnistriei se anulează?».

Între timp, ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, nu a exclus că raportul recent al Serviciului de Informații și Securitate privind depozitele de muniții de la Cobasna ar putea fi o «provocare» care «deschide calea către o soluționare prin forță a problemei transnistrene».

Iar ONG-ul Promo-LEX a declarat că liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski, denaturează intenționat faptele, afirmând că Promo-LEX a cerut eliberarea tuturor deținuților din Transnistria. În realitate, era vorba doar despre deținuții politici. Krasnoselski însă susține că în stânga Nistrului nu există deținuți politici.

CSP vs Grosu

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) l-a condamnat pe Grosu pentru «declarații denigratoare» la adresa activității consiliului, care nu este întotdeauna de acord cu concluziile comisiei de vetting. Grosu, dacă vă amintiți, a declarat că acest lucru «subminează încrederea» în consiliu și în procesul de vetting. CSP a subliniat că «nu este obligat să confirme formal fiecare concluzie a comisiei» și a calificat drept inadmisibilă «devalorizarea activității unei autorități constituționale».

În același timp, CSP a refuzat să demită încă un procuror, în pofida concluziei negative a comisiei de vetting.

Costiuc vs Carp

În seara zilei de 10 septembrie, în parcarea Parlamentului a avut loc un conflict între liderul Partidului «Democrația Acasă», Vasile Costiuc, și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, deputatul PAS Lilian Carp. Costiuc a declarat că Carp l-a amenințat cu răfuiala fizică pe el și familia sa, iar Carp — că însuși Costiuc l-a amenințat că îl va băga la închisoare dacă va ajunge la putere.

Deputații din «Democrația Acasă» au cerut Procuraturii Generale și organelor de investigații criminale să ancheteze acest incident.

Pe scurt

La Aeroportul Internațional Chișinău vor fi introduse restricții în legătură cu afluxul de pasageri generat de plecarea pelerinilor hasidici. În perioada 14–17 septembrie, în aeroport vor avea acces doar pasagerii care dețin bilete.

Ambasada Israelului a anunțat că, în noaptea de 10 septembrie, trei cetățeni israelieni, inclusiv un copil, nu au fost lăsați să urce în autobuzul Chișinău—Odesa. Poliția a inițiat o anchetă.

Procuratura Anticorupție a transmis în instanță dosarul lui Veaceslav Platon. Acesta este acuzat de obținerea ilegală a unui pachet de acțiuni ale Moldova-Agroindbank în valoare de peste 400 de milioane de lei.

Un tren care circula din Chișinău spre Kiev a lovit o femeie pe o trecere la nivel cu calea ferată. Poliția investighează circumstanțele incidentului.

În weekend, benzina A-95 se va scumpi cu 27 de bani, până la 33,04 lei pentru un litru, iar motorina — cu 60 de bani, până la 34,46 lei pentru un litru.

Granturi pentru startup-uri în Moldova

Șase organizații din Moldova vor primi peste 1 milion de euro de la UE pentru susținerea startup-urilor și pentru a-i ajuta pe antreprenori să intre pe piețele externe. Printre acestea se numără Technovator, care activează în domeniul tehnologiilor DeepTech. Detalii — în reportajul video «Oamenii talentați au nevoie de curaj».

Podcast NM: «Cum îți pare asta?»

Oamenii de știință au găsit o modalitate de a prognoza complicațiile sarcinii, au stabilit cauza inundațiilor din Himalaya și au obținut un progres în domeniul transplantului de organe. În plus, astronomii au descoperit o planetă acoperită de apă, care este amenințată cu dispariția. Despre noutățile din știință — în noul episod al podcastului «Cum îți pare asta?».

Primăria Chișinău/imagine simbol

Ploi și descărcări electrice în mai multe regiuni ale Moldovei. Cum va fi vremea astăzi

Ploi de scurtă durată și descărcări electrice sunt prognozate în mai multe regiuni ale Republicii Moldova, inclusiv în unele raioane din centru și nord, sâmbătă, 12 septembrie. Temperaturile maxime vor ajunge la +30°C, iar pe timpul nopții minimele vor coborî până la +14°C.

În nordul țării, maximele vor atinge +23°C, în timp ce minimele nocturne vor ajunge la +14°C.

În centru și în municipiul Chișinău, termometrele vor indica până la +27°C în timpul zilei, iar noaptea temperaturile vor coborî până la +15°C.

În sudul țării, temperaturile vor ajunge la +30°C pe timpul zilei, în timp ce minimele nocturne vor fi de +18°C.

UE începe achiziția unui sistem antiaerian cu rază medie pentru Moldova. Când ar putea fi livrat?

Uniunea Europeană va începe, în următoarele săptămâni, procedurile de contractare, licitație și achiziție a unui sistem de apărare antiaeriană cu rază medie pentru Republica Moldova. Acesta va fi finanțat prin măsura de asistență în valoare de 120 de milioane de euro, aprobată în iulie prin Facilitatea Europeană pentru Pace. Comisia Europeană a precizat pentru TVR Moldova că implementarea măsurii a început deja, dar nu a indicat când va fi livrat sistemul.

„Implementarea acestei măsuri de asistență a început deja. Ne așteptăm ca următoarele etape – contractarea, licitația și achiziția – să înceapă în următoarele săptămâni. Între timp, echipamentele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, finanțate prin măsurile de asistență EPF din 2024 și 2025, sunt deja în proces de achiziție. Iar echipamentele de supraveghere aeriană, finanțate prin măsura de asistență din 2023, au fost deja livrate și contribuie la capacitatea Republicii Moldova de a monitoriza situația din spațiul aerian”, se declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand, pentru TVR Moldova.

Precizările Bruxelles-ului vin după ce ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat, la începutul săptămânii, că un sistem integrat, capabil să detecteze și să distrugă ținte aeriene, ar putea ajunge în Republica Moldova abia peste aproximativ trei ani. Comisia Europeană nu a confirmat estimarea de trei ani și nici nu a oferit un alt termen pentru livrarea sistemului.

Până la procurarea sistemului cu rază medie, alte capacități de apărare aeriană finanțate anterior prin Facilitatea Europeană pentru Pace se află în diferite etape de implementare.

Potrivit Comisiei Europene, echipamentele antiaeriene cu rază scurtă, finanțate prin măsurile de asistență aprobate în 2024 și 2025, sunt deja în proces de achiziție, iar echipamentele de supraveghere aeriană prevăzute în 2023 – au fost deja livrate.

Amintim, Instrumentul european pentru pace a fost instituit în martie 2021 pentru a finanţa toate acţiunile din cadrul politicii externe şi de securitate comune în domeniul militar şi în domeniul apărării, cu scopul de a preveni conflictele, de a menţine pacea şi de a consolida securitatea şi stabilitatea pe plan internaţional. În special, Instrumentul european pentru pace permite UE să finanţeze acţiuni menite să consolideze capacităţile statelor terţe şi ale organizaţiilor regionale şi internaţionale în ceea ce priveşte chestiuni militare şi de apărare.

În iulie, curent, UE a decis să acorde un ajutor în valoare de 120 de milioane de euro pentru consolidarea sistemului de apărare aeriană al Republicii Moldova.

Potrivit datelor Ministerului Apărării, de la începutul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, în februarie 2022, aproape 70 de drone și rachete au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, potrivit datelor Ministerului Apărării. Unele dintre acestea s-au prăbușit pe teritoriul țării.

Premierul Vasile Tofan a declarat, pe 9 septembrie, că numai în august 2026 au fost înregistrate 17 survolări neautorizate ale spațiului aerian al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Ozerov critică raportul SIS privind munițiile de la Cobasna: „Este de o calitate îndoielnică. Autorii își asumă răspunderea?”

Ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, critică raportul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și al Agenției Informații Militare privind cantitatea de muniții depozitată la Cobasna și riscurile asociate acesteia. Diplomatul rus susține că documentul ar urmări să influențeze puterea politică și să o provoace să întreprindă acțiuni cu potențiale „consecințe foarte grave”.

„Din rapoartele pe care le primesc de la militarii noștri – și în ei am mai mare încredere pentru că se află la fața locului – a realitatea este diferită de cum este prezentată în acest raport, care are o calitate îndoielnică. De ce se face asta? Se spune că vor fi așa, câteva explozii, nimic strașnic. Dar dacă nu este așa, vă asumați răspunderea, voi, autorii raportului? Cred că este într-o măsură mai mare vorba despre tentative de manipulare a puterii politice pentru a o provoca la acțiuni care, în realitate, ar putea avea consecințe foarte grave. Însă autorii raportului vor rămâne deoparte, pentru că ei au scris și atât. Iar dacă ulterior se va întâmpla ceva cu totul diferit, ei nu vor răspunde pentru asta”, a declarat Ozerov.

Ambasadorul agreat al Rusiei a pus la îndoială și momentul în care autoritățile de la Chișinău au readus în discuție subiectul depozitului de la Cobasna. În opinia sa, acest lucru ar genera suspiciuni privind o posibilă tentativă de soluționare prin forță a conflictului transnistrean.

„De ce este actualizată brusc această problemă tocmai acum? La mulți oameni apar suspiciuni că ar fi vorba despre o provocare care ar putea deschide calea unei soluții prin forță a problemei transnistreane, sub pretextul că nu se va întâmpla nimic grav. (…) Pentru afirmația că acest lucru s-ar putea transforma într-o catastrofă de proporții regionale noi răspundem. Noi, Rusia, spunem aceste cuvinte și răspundem pentru ele”, a mai declarat Ozerov.

Amintim, directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, și directorul Agenției Informații Militare, Radu Cîșleanu, au declarat pe 21 august că la Cobasna – transformat în spațiul public, de mai bine de două decenii, într-un subiect de frică – se află în prezent aproximativ 14.000 de tone de muniții, față de circa 20.000 de tone raportate în 2006.

Potrivit datelor prezentate, numai aproximativ 2.800 de tone reprezintă încărcătură explozivă. Stocurile sunt repartizate în 42 de depozite, amplasate la distanțe de aproximativ 80–200 de metri unul față de altul.

Precizăm, depozitul de muniții de la Cobasna, creat de autoritățile sovietice în anii ’40, se află în prezent sub control de facto al Federației Ruse, prin intermediul Grupului Operativ al trupelor ruse staționate ilegal în regiunea trasnistreană.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: