„Admirator” al legionarilor, cu discurs pro-rus. Cine este Călin Georgescu, câștigătorul turului I al prezidențialelor din România

Călin Georgescu este candidatul care a obținut cele mai multe voturi în turul I al alegerilor pentru funcția de președinte al României, care a avut loc pe 24 noiembrie. Deși în urmă cu două luni nici măcar nu apărea în sondaje, Georgescu a obținut 22,94% din sufragii, potrivit rezultatelor preliminare. Acesta ar fi crescut semnificativ în sondaje în ultima lună după o strategie de promovare pe TikTok, scrie G4Media.

  • Călin Georgescu a avut un delir mistico-religios după închiderea urnelor: „Prin candela renăscută a speranței, poporul român a ales să nu mai stea în genunchi, să nu mai fie invadat, să nu mai fie umilit (…) În duminica aceasta, a 30-a după Rusalii este pilda tânărului bogat”.

Călin Georgescu are un discurs puternic antisemit, legionar, ”mesianic”, pro-rus și anti-Occident. Este născut în 26 martie 1962, susține că vine dintr-o familie de preoți și declara în podcasturile la care a participat în campanie că ”nu este un candidat”, ci că ”este la nivelul unei chemări, unul pentru toți și noi toți cu Dumnezeu”.

Conform site-ului oficial, este căsătorit din 2006 cu Cristela Georgescu și are trei băieți. Pe pagina oficială, Georgescu notează că a absolvit Liceul de Matematică – Fizică din București (absolvit cu nota 8.00 la Bacalaureat, conform site-ului).  În perioada 1981-1986 a studiat la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare din cadrul Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu din București (absolvit cu examen de stat, nota 10.00, susține acesta pe site).

Georgescu susține că a absolvit doctoratul în 1999 în pedologie (știința solului) la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu din București.

Fostul „premier” al lui Simion și AUR, apologet al criminalilor de război

Călin Georgescu a fost vizibil pe televiziuni atunci când liderul AUR, George Simion, l-a numit propunerea partidului pentru funcția de premier, dar a făcut un pas în spate la scurt timp, în februarie 2022.

Atunci, Georgescu a devenit motiv de tensiune între George Simion și co-președintele AUR de la acea vreme, Claudiu Târziu, după ce a făcut apologia criminalilor de război calificându-i „eroi” pe șeful legionar Corneliu Zelea Codreanu și pe autorul Holocaustului din România, Ion Antonescu. Tot el a spus despre asasinarea lui Nicolae Iorga de către legionari că „istoria este mistificată”. Procurorii i-au deschis dosar penal pentru elogierea vinovaților de genocid și crime de război, dar nu e clar în ce stadiu este ancheta.

  • Georgescu a făcut adesea și apologia „înțelepciunii rusești”, iar într-o dezbatere electorală de la Digi24, Georgescu nu a fost în stare să verbalizeze dacă este sau nu un admirator al lui Putin, deși moderatorii au insistat pentru un răspuns simplu, cu „Da” sau „Nu”. Georgescu a devenit vizibil iritat, a comentat că primește prea des această întrebare și nu a răspuns dacă îl admiră sau nu pe Vladimir Putin, inculpat internațional pentru crimele de război din Ucraina.  

Ulterior episodului în care a făcut apologia criminalilor de război, Georgescu a fost retras de AUR, „pierzând” funcția de „premier” și fiind nominalizat drept „președinte de onoare” al partidului. O lună mai târziu, Georgescu a anunțat că a întrerupt discuțiile cu partidul extremist (februarie 2022). Călin Georgescu nu a mai fost vizibil în presa tradițională, dar a început să crească pe rețeaua chinezească de socializare Tik Tok.

La 1 octombrie 2024 Georgescu și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale, iar aceasta i-a fost validată de Biroul Electoral Central, semn că Georgescu a reușit să strângă peste 100 000 de semnături din țară, fără să aibă însă structuri politice în teritoriu sau susținerea, cel puțin fățișă, a vreunui partid.

Ulterior, Biroul Electoral Central (BEC) a decis, în miercurea dinaintea alegerilor, înlăturarea tuturor clipurilor și materialelor electorale online ale candidatului independent Călin Georgescu care nu conțin codul de identificare al mandatarului financiar.

  • G4Media și ISE au arătat cum un val de clipuri a apărut în ultimele zile înainte de primul tur pe TikTok cu voturi filmate în cabinele de vot din Diaspora: o parte din electoratul român se filma în timp ce aplica ștampila pe candidatul Călin Georgescu, reporterii identificând sute de astfel de înregistrări pe rețeaua chinezească.

 

  • Tot în ultimele zile înainte de alegeri, mai multe site-uri fantomă îl dădeau pe rețelele de socializare retras pe Georgescu din cursa prezidențială: Site-urile fantomă aparțineau rețelei de propagandă a partidului extremist AUR, după cum arată o analiză Misreport din 2023.

Carieră profesională, conform CV-ului de pe site-ul oficial: 

1986 – 1989 Inginer de îmbunătățiri funciare (Făgăraș, Brașov);

1991 – 1992 Consilier al Ministrului Mediului (București);

1992 – 1994 Stagii de formare și specializare în strategii de dezvoltare durabilă și politici de mediu, în Marea Britanie și Statele Unite;

1995 – 1996 Secretar General în Ministerul Mediului (București);

2000 – 2003 Director al Direcției Organizații Economice Internaționale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (București);

1996 – 2008 Director de Proiect in cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), coordonator la Planurilor de Dezvoltare Durabilă în peste 40 de orașe și județe din România (București);

2008 – 2009 Coordonator Național al Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă, proiect al Guvernului României, aflat sub egida Academiei Române și PNUD;

1996 – 2012 Director Executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă (București);

2010 – 2013 Raportor Special ONU pentru efectele adverse ale transportului de produse toxice și periculoase asupra realizării drepturilor omului (Geneva);

2013 – 2015 Președintele Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma (Viena);

2015 – 2016 Director Executiv al Institutului ONU pentru Indicele Global al Sustenabilității (Geneva);

2016 – 2021 Consultant internațional independent pe probleme de mediu, Baden bei Wien;

2021 – prezent Lector la Facultatea de Știinte a Universității din Pitești.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: