Tudor Mardei | NewsMaker

Admiterea la universități 2024: unde se va face înscrierea online, când site-ul va fi disponibil și câte locuri bugetare se oferă

Viitorii studenți se vor putea înscrie la universitățile din Moldova începând cu 22 iulie până pe 29 iulie, prin intermediul unei platforme online. Ulterior, în perioada 10-14 august va avea loc turul II. Persoanele vor avea posibilitatea să depună dosarele la 3 universități și câte 3 specialități la fiecare universitate. Anul acesta universitățile din Moldova vor avea, în total, 8697 locuri bugetare. 106 locuri bugetare vor fi alocate cetățenilor străini, prioritate având ucrainenii. În premieră, anul acesta există o notă minimă de admitere la Științele Educației – de 6,5. În același timp se va oferi posibilitate celor care, inclusiv merg la fără frecvență după absolvirea colegiului, să beneficieze de locuri bugetare. 

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova a anunțat pe 21 iunie că anul acesta universitățile vor avea, în total, 8697 locuri bugetare.

Universitățile din Moldova vor înmatricula 5 307 studenți la studii de licență, cu finanțare de la bugetul de stat, în timp ce la master vor fi admise 2 864 de persoane, iar la studii de rezidențiat și secundariat clinic – 420 de persoane. Alte 106 de locuri bugetare vor fi alocate pentru admiterea la studii a cetățenilor străini, în baza contractelor bilaterale încheiate de Republica Moldova cu diferite țări, prioritate având cetățenii din Ucraina.

Ministrul Educației Dan Perciun a spus la ședința Guvernului că „în acest an, în premieră, avem o notă minimă de admitere la Științele Educației de 6,5″.

„În același timp, pentru a oferi o mai mare atractivitate pentru studiile în acest domeniu, oferim posibilitate celor care, inclusiv merg la fără frecvență după absolvirea colegiului, să beneficieze de locuri bugetare. Totodată vom pune accent mai mare pe admiterea la Profesiile Viitorului: game, game design, animație și multimedia”, a precizat ministrul.

Din numărul total de locuri bugetare la licență și master, 25% vor fi acordate pentru domeniul Științe ale educației (2 104 de locuri), alte 1 641 de locuri vor fi repartizate pentru candidații care vor alege să studieze la Inginerie și activități inginerești, Tehnologii de fabricație și Arhitectură și construcții. Pentru domeniul Tehnologii ale informației și comunicațiilor vor fi repartizate 905 locuri bugetare, pentru Sănătate – 935 (rezidențiat și secundariat); 314 de locuri cu finanțare bugetară urmează să fie repartizate domeniilor Științe agricole, Silvicultură, Medicină veterinară și Științe ale mediului, iar alte 2 798 de locuri bugetare vor fi distribuite pentru candidații la studii la alte specialități.

În premieră, în anul curent, dosarele de participare la concursul de admitere vor fi depuse online prin intermediul platformei eadmitere.gov.md.

Ministerul Educației a precizat că a creat această platformă pentru a ușura procesul de depunere a dosarelor și a oferi posibilitate tinerilor să aleagă concomitent mai multe specialități. Aceștia sunt eligibili să depună online dosarele la 3 universități și câte 3 specialități la fiecare universitate. Platforma va fi disponibilă, începând cu prima zi a perioadei de admitere, adică 22 iulie 2024. Perioada de depunere a dosarelor pe platforma eadmitere.gov.md va avea loc în două tururi: 22-29 iulie (turul 1) și 10-14 august (turul II).

***

În perioada 4-21 iunie 2024, în Republica Moldova s-a desfășurat sesiunea de bacalaureat. În sesiunea de examen 2024 au fost înscriși circa 18 800 candidați, dintre care 2 514 – candidați restanțieri din sesiunile anterioare. Din numărul total de candidați care s-au înscris pentru susținerea examenului național de bacalaureat, 12 007 au fost din licee teoretice (261 din liceu seral), 6 003 – din colegii/centre de excelență, 338 – din instituții de învățământ superior, iar 143 au susținut examenul fiind înscriși în regim de externat. Testele rezolvate sunt verificate în patru centre republicane de evaluare din mun. Chișinău începând cu data de 4 iunie. Pe data de 27 iunie, în centrele de bacalaureat, vor fi afișate rezultatele din sesiunea de bază.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Curtea Constituțională a respins cererea opoziției de a suspenda reducerea pragului de vot pentru comisiile de vetting: „nu există motive”

Curtea Constituțională a respins pe 9 martie cererea deputaților din opoziție de a suspenda prevederile prin care Parlamentul a redus pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor. Membrii opoziției susțineau că modificările adoptate de PAS — care permit numirea membrilor comisiilor de vetting cu majoritate simplă, după ce candidații nu au obținut cele 61 de voturi necesare — sunt neconstituționale și produc prejudicii ireparabile. Curtea a constatat că autorii sesizării nu au demonstrat în mod convingător existența unor consecințe iminente și ireparabile, respingând astfel cererea de suspendare.

Argumentele opoziției

Deputații contestau constituționalitatea articolelor III și IV din legea votată pe 5 martie de către majoritatea parlamentară, susținând că prevederile au fost introduse printr-un amendament la un proiect de lege cu un alt obiect de reglementare, eludând astfel procedura obligatorie a cel puțin două lecturi pentru legile organice. Aceștia au mai argumentat că reducerea pragului de la 61 la majoritate simplă suprimă rolul constituțional al minorității parlamentare și că orice decizie adoptată de o comisie de vetting viciată ar afecta iremediabil drepturile fundamentale ale persoanelor evaluate.

Motivarea Curții

Curtea a subliniat că suspendarea unui act normativ este o măsură extremă, care presupune demonstrarea unor consecințe negative iminente și ireparabile, nu doar invocarea unor riscuri abstracte. În decizie, Curtea a reamintit că rapoartele comisiilor de evaluare au caracter consultativ, potrivit Comisiei de la Veneția, și că persoanele evaluate pot contesta în justiție hotărârile defavorabile ale Consiliului Superior al Magistraturii sau ale Consiliului Superior al Procurorilor. Aceste argumente au invalidat, în opinia Curții, și acuzația de încălcare a principiului separației puterilor.

„Curtea constată că nu există motive pentru suspendarea acțiunii dispozițiilor contestate”, se arată în decizie, semnată de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

Sesizarea fusese depusă pe 6 martie de deputații Ion Chicu, Alexandru Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Diana Caraman și Alexandru Verșinin.

Reacția lui Ion Chicu

Unul dintre autorii sesizării, deputatul Ion Chicu, a calificat decizia Curții drept „previzibilă” și a acuzat judecătorii că nu au văzut „nicio urgență” în suspendarea legii.

Comisia Europeană îi cere Parlamentului să consulte Comisia de la Veneția în chestiunea reducerii pragului de vot pentru Comisia Vetting

Comisia Europeană a transmis că Parlamentul de la Chișinău ar trebui să solicite opinia Comisiei de la Veneția privind amendamentul prin care a fost redus pragul de vot pentru numirea membrilor internaționali ai comisiilor de vetting. Purtătorul de cuvânt al CE pe teme de democrație, justiție și stat de drept, Markus Lammert, a declarat pentru Teleradio-Moldova că „sprijinul transpartidic” este important pentru a asigura reprezentativitatea și durabilitatea reformelor-cheie din justiție, și că orice schimbări în domeniu ar trebui realizate „într-un mod transparent și incluziv, cu consultarea adecvată a tuturor părților interesate”.

„Reformele legate de statul de drept și de justiție sunt esențiale pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a declarat Lammert pentru TRM.

Amintim că amendamentul contestat a fost adoptat pe 5 martie în două lecturi și promulgat în aceeași zi de președinta Maia Sandu. Prin modificare, pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a fost redus de la 61 la 51 de voturi, după ce, pe 26 februarie, Parlamentul respinsese candidaturile lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne, aceștia obținând doar 53 de voturi din cele 61 necesare. Amendamentul a fost introdus într-un proiect de lege cu un alt obiect de reglementare — fortificarea securității judecătorilor și procurorilor — procedeu criticat dur de opoziție și societatea civilă pentru lipsă de transparență și grabă.

Președinta Maia Sandu a explicat ulterior că în actuala legislatură nu există suficiente voturi pentru a susține reforma justiției în afara majorității parlamentare și că fără modificarea procedurii numirile ar fi rămas blocate. Candidații sunt selectați inițial de Delegația UE la Chișinău, care transmite Parlamentului o listă scurtă de experți. Sandu a mai precizat că von Hebel a fost supus unor atacuri constante încă de la începutul activității sale în Comisia de Pre-Vetting, deoarece această structură a realizat „cea mai mare curățenie” în sistemul judecătoresc.

A doua zi, pe 6 martie, Parlamentul i-a numit cu 53 de voturi pe von Hebel și Lavigne în comisia de evaluare a procurorilor. Von Hebel a declarat pe 9 martie la Europa Liberă, că este pregătit să-și înceapă activitatea și că reacțiile critice sunt normale în orice proces de reformă majoră. „Există persoane care au interes ca lucrurile să rămână așa cum sunt”, a spus juristul olandez.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: