Andrei Mardari / NewsMaker

Adolescenții LGBT+ din Republica Moldova – cu ce probleme se confruntă și cum pot fi ajutați? Studiu

Centrul de Informații GENDERDOC-M, în parteneriat cu Terre des Hommes Moldova, cu suportul financiar al The World Childhood Foundation, a efectuat un studiu privind analiza problemelor cu care se confruntă adolescenții LGBT+ din Republica Moldova. La studiu, condus de Magenta Consulting, au participat adolescenți LGBT+ cu vârsta de 15 – 19 ani.

Discuțiile au avut loc în perioada 25 noiembrie 2021 – 28 ianuarie 2022.

Astfel, majoritatea adolescenților intervievați au afirmat că au dezvăluit orientarea lor sexuală/ identitatea lor de gen unui cerc restrâns de persoane – cel mai des, prietenilor apropiați, altor tineri LGBT+, fraților sau surorilor, părinților.

În ceea ce privește relația și interacțiunea cu familia, intervievații au menționat într-o măsură mai mare că au relații neutre sau distante cu părinții.

Principalele probleme în relaționarea cu familia sunt reticența de a dezvălui părinților orientarea sexuală/ identitatea de gen și părerea negativă a părinților față de comunitatea LGBT+. Totodată, unii adolescenți au declarat că un părinte sau un membru al familiei (soră, frate, bunica) au o atitudine de susținere și acceptare față de ei. Câțiva respondenți au menționat că au întrerupt relația cu părinții odată ce au atins majoratul sau că planifică să o întrerupă odată ce finalizează școala și își pot asigura independența financiară.

Majoritatea persoanelor intervievate au declarat că orientarea sexuală și identitatea de gen sunt discutate puțin la școală. Unii respondenți au menționat că majoritatea colegilor sunt toleranți sau neutri, iar alții au indicat că majoritatea colegilor au o părere negativă față de persoanele LGBT+. Spre deosebire de opinia care există în rândul colegilor, respondenții afirmă că majoritatea profesorilor au sau au expus opinii negative despre persoanele LGBT+. În același timp, o parte din respondenți au relatat că în școala lor există profesori cu o opinie neutră sau susținătoare față de LGBT+.

Respondenții au indicat principalele frici legate de apelarea la psihologul școlar:

– Dezvăluirea orientării sexuale/ identității de gen părinților, profesorilor, colegilor adolescentului;

– Psihologul va avea o opinie negativă față de LGBT+ și nu va fi susținător;

– Lipsa informării despre orientarea sexuală/ identitatea de gen;

– Timiditatea, bariera de a vorbi cu psihologul („este complicat ca să comunic, […] pur și simplu din gură nu ies aceste cuvinte”);

– Psihologul va încerca „să-i schimbe” pe adolescenți.

Referitor la problemele legate de spațiul public, principala dificultate menționată de respondenți a fost discriminarea persoanelor LGBT+, atitudinea generală negativă, și amenințări/ violență împotriva persoanelor LGBT+. Majoritatea intervievaților au auzit despre cazuri în care persoanele LGBT+ au fost agresate în spațiul public, iar unii dintre respondenți au fost personal agresați verbal și amenințați în spații publice. În majoritatea situațiilor, persoanele nu s-au adresat la poliție.

O parte majoritară a respondenților au expus o opinie negativă față de poliție, menționând că colaboratorii poliției nu sunt toleranți față de comunitatea LGBT+.

Studiul integral poate fi găsit AICI.

***

Amintim că în Republica Moldova, pe 7 noiembrie, a fost lansată campania „Copiii LGBT în Școala Ta”. Este prima campanie de conștientizare privind drepturile copiilor LGBT+ din țara noastrăCampania prezintă o serie de materiale care au scopul să ajute profesorii și profesoarele să înțeleagă dificultățile pe care le întâmpină copiii LGBT+ din cauza stereotipurilor și a prejudecăților. De asemenea, profesorii și profesoarele au ocazia să-și testeze cunoștințele despre copiii comunității LGBT și despre propriul grad de acceptare a acestora. Campania se va desfășura în luna noiembrie.

Un grup de părinți a inițiat o petiție prin care se opun desfășurării campaniei. Inițiativa a fost criticată și de Mitropolia Moldovei, dar și de mai mulți politicieni, inclusiv deputați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dosarul expulzării profesorilor turci, redeschis: Curtea de Apel cere o nouă pedeapsă pentru fostul șef al SIS

La aproape opt ani de la controversata expulzare a profesorilor turci, cazul a revenit pe masa judecătorilor. Curtea de Apel Chișinău a decis să anuleze parțial sentința prin care fostul șef al Serviciul de Informații și Securitate, Vasile Botnari, fusese amendat și a dispus rejudecarea pedepsei. Operațiunea din septembrie 2018, în care mai mulți profesori turci au fost trimiși forțat în Turcia, a condus la condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea drepturilor omului.

Decizia a fost luată luni, 23 februarie 2026, după ce instanța a admis recursul depus de Galina Tufekci, soția lui Mehmet Feridun Tufekci, unul dintre profesorii expulzați. În 2020, Botnari fusese sancționat doar cu o amendă de 88.000 de lei pentru abuz de putere cu consecințe grave și achitase 348.000 de lei din bugetul SIS pentru zborul charter cu care profesorii au fost trimiși în Turcia, deși aceștia solicitaseră azil în Republica Moldova. Tot atunci, fostul șef SIS și-a recunoscut vinovăția și a restituit aproximativ 2,7 milioane de lei (125.000 de euro) pentru cheltuielile de zbor și despăgubirile morale stabilite de CtEDO.

Acum, dosarul va fi reexaminate la Judecătoria Chișinău, de un alt complet de judecată, care va stabili ce pedeapsă trebuie aplicată și dacă vor fi acordate despăgubiri civile.

Curtea de Apel a arătat că prima instanță a greșit aplicând o sancțiune prea blândă. Judecătorii au explicat că recunoașterea vinovăției nu poate fi folosită de două ori pentru a reduce pedeapsa, iar lipsa antecedentelor penale nu poate fi un motiv pentru clemență, mai ales pentru un demnitar care ocupă funcția de șef al SIS. Instanța a precizat că despăgubirile plătite de stat după decizia CtEDO nu îl exonerează de răspundere penală.

În plus, Curtea a stabilit că și membrii familiilor profesorilor expulzați pot solicita despăgubiri în instanțele naționale.

Asociația Promo-LEX a cerut ca procesul să se desfășoare public și a subliniat că acest dosar este un test important pentru capacitatea justiției din Republica Moldova de a sancționa abuzurile comise de funcționari de rang înalt.

***

Expulzarea profesorilor turci a fost precedată de o întrevedere de la sfârșitul anului 2017 dintre Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turiei și Vladimir Plahotniuc, liderul de atunci al Partidului Democrat. În același timp, între Turcia și Moldova era o înțelegere conform căreia autoritățile Turciei vor ajuta la efectuarea lucrărilor de reparație a reședinței președintelui Moldovei. În luna martie 2018, Serviciul de Informații și Securitate  l-a reținut pe directorul liceului „Orizont” din Chișinău. În luna aprilie 2018, profesorii s-au adresat către Biroul Migrație și Azil cu solicitarea să le fie oferit azil.

În dimineața de 6 septembrie 2018, colaboratorii SIS au reținut șapte colaboratori ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont” și i-au dus într-o direcție necunoscută. Mai târziu, fără niciun proces și fără nicio explicație, aceștia au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde au fost condamnați la detenție pe termene îndelungate. Mulți dintre ei locuiau în Moldova de peste 20 de ani și aveau familii aici.

Abia în ziua următoare după extrădarea celor șapte profesori, ei au primit răspuns prin care au fost informați despre refuzul de a le fi acordat azil.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării profesorilor turci și a obligat să le fie achitate prejudicii a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, Procuratura municipiului Chișinău a inițiat o investigație în acest caz. În luna februarie 2020, a devenit cunoscut faptul că în acest dosar a rămas un singur acuzat – Vasile Botnari, fostul șef al SIS.

În luna septembrie, ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo a comunicat că Botnari a fost condamnat la un termen cu suspendare și că acesta, conform deciziei CEDO, a achitat 125 mii de euro familiilor victimelor. În ziua următoare, a apărut o informație din care reieșea că pentru această infracțiune, Botnari nu s-a ales cu niciun fel de termen cu suspendare, ci a scăpat cu o amendă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: