Andrei Mardari / NewsMaker

Adolescenții LGBT+ din Republica Moldova – cu ce probleme se confruntă și cum pot fi ajutați? Studiu

Centrul de Informații GENDERDOC-M, în parteneriat cu Terre des Hommes Moldova, cu suportul financiar al The World Childhood Foundation, a efectuat un studiu privind analiza problemelor cu care se confruntă adolescenții LGBT+ din Republica Moldova. La studiu, condus de Magenta Consulting, au participat adolescenți LGBT+ cu vârsta de 15 – 19 ani.

Discuțiile au avut loc în perioada 25 noiembrie 2021 – 28 ianuarie 2022.

Astfel, majoritatea adolescenților intervievați au afirmat că au dezvăluit orientarea lor sexuală/ identitatea lor de gen unui cerc restrâns de persoane – cel mai des, prietenilor apropiați, altor tineri LGBT+, fraților sau surorilor, părinților.

În ceea ce privește relația și interacțiunea cu familia, intervievații au menționat într-o măsură mai mare că au relații neutre sau distante cu părinții.

Principalele probleme în relaționarea cu familia sunt reticența de a dezvălui părinților orientarea sexuală/ identitatea de gen și părerea negativă a părinților față de comunitatea LGBT+. Totodată, unii adolescenți au declarat că un părinte sau un membru al familiei (soră, frate, bunica) au o atitudine de susținere și acceptare față de ei. Câțiva respondenți au menționat că au întrerupt relația cu părinții odată ce au atins majoratul sau că planifică să o întrerupă odată ce finalizează școala și își pot asigura independența financiară.

Majoritatea persoanelor intervievate au declarat că orientarea sexuală și identitatea de gen sunt discutate puțin la școală. Unii respondenți au menționat că majoritatea colegilor sunt toleranți sau neutri, iar alții au indicat că majoritatea colegilor au o părere negativă față de persoanele LGBT+. Spre deosebire de opinia care există în rândul colegilor, respondenții afirmă că majoritatea profesorilor au sau au expus opinii negative despre persoanele LGBT+. În același timp, o parte din respondenți au relatat că în școala lor există profesori cu o opinie neutră sau susținătoare față de LGBT+.

Respondenții au indicat principalele frici legate de apelarea la psihologul școlar:

– Dezvăluirea orientării sexuale/ identității de gen părinților, profesorilor, colegilor adolescentului;

– Psihologul va avea o opinie negativă față de LGBT+ și nu va fi susținător;

– Lipsa informării despre orientarea sexuală/ identitatea de gen;

– Timiditatea, bariera de a vorbi cu psihologul („este complicat ca să comunic, […] pur și simplu din gură nu ies aceste cuvinte”);

– Psihologul va încerca „să-i schimbe” pe adolescenți.

Referitor la problemele legate de spațiul public, principala dificultate menționată de respondenți a fost discriminarea persoanelor LGBT+, atitudinea generală negativă, și amenințări/ violență împotriva persoanelor LGBT+. Majoritatea intervievaților au auzit despre cazuri în care persoanele LGBT+ au fost agresate în spațiul public, iar unii dintre respondenți au fost personal agresați verbal și amenințați în spații publice. În majoritatea situațiilor, persoanele nu s-au adresat la poliție.

O parte majoritară a respondenților au expus o opinie negativă față de poliție, menționând că colaboratorii poliției nu sunt toleranți față de comunitatea LGBT+.

Studiul integral poate fi găsit AICI.

***

Amintim că în Republica Moldova, pe 7 noiembrie, a fost lansată campania „Copiii LGBT în Școala Ta”. Este prima campanie de conștientizare privind drepturile copiilor LGBT+ din țara noastrăCampania prezintă o serie de materiale care au scopul să ajute profesorii și profesoarele să înțeleagă dificultățile pe care le întâmpină copiii LGBT+ din cauza stereotipurilor și a prejudecăților. De asemenea, profesorii și profesoarele au ocazia să-și testeze cunoștințele despre copiii comunității LGBT și despre propriul grad de acceptare a acestora. Campania se va desfășura în luna noiembrie.

Un grup de părinți a inițiat o petiție prin care se opun desfășurării campaniei. Inițiativa a fost criticată și de Mitropolia Moldovei, dar și de mai mulți politicieni, inclusiv deputați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Larisa Novac

„Sunt momente în care mă întreb dacă merită”: O deputată PAS se plânge de atacuri pe online, după scandalul MoldATSA

Deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Larisa Novac, s-a plâns că este atacată în mediul online. Totodată, aceasta a menționat că înțelege de unde vine această reacție, „mai ales după evenimentele din ultimele zile legate de MoldATSA”. Parlamentara a spus, în apărarea sa, că fiecare trebuie să răspundă pentru propriile fapte și că „răspunderea trebuie să fie individuală, nu colectivă”.

„Am scris ieri un mesaj după ce am ieșit din Plenul Parlamentului. (…) Le mulțumesc celor care mi-au transmis mesaje de susținere și încurajare. Alții au ales să-mi aducă învinuiri, să-mi pună etichete și să mă condamne fără să cunoască toate faptele. Înțeleg de unde vine această reacție, mai ales după evenimentele din ultimele zile legate de MoldATSA. Totuși, nu pot tolera lipsa de respect și injuriile pe pagina mea. (…) Eu, ca deputat, nu am ochi și urechi peste tot. Interacționez instituțional: cer informații, solicit explicații și urmăresc ca lucrurile să fie clarificate. Și da, simt aceeași nedreptate pe care o simt mulți cetățeni atunci când încrederea acordată este folosită în mod abuziv. Dar vreau să vă întreb ceva: cine dintre dumneavoastră poate răspunde pentru toate acțiunile propriilor copii atunci când aceștia aleg un drum greșit? Dar pentru veri, frați sau cumetri? Nimeni”, a comunicat parlamentara.

Potrivit deputatei, „răspunderea trebuie să fie individuală, nu colectivă”. „Ancheta trebuie să stabilească, cu nume și prenume, cine, când și ce lege a încălcat. Iar fiecare trebuie să răspundă pentru propriile fapte. Cine nu a încălțat papucii de deputat poate crede că totul este simplu. Dar, sincer, sunt momente în care mă întreb dacă merită. (…) Eu aleg să continui să încerc”, a adăugat parlamentara.

Menționăm că mesajul la care s-a referit deputata a adunat peste 100 de comentarii, multe dintre acestea fiind critice. În acest mesaj, parlamentara făcea referire la ședința Parlamentului din 26 iunie, menționând că aceasta a durat opt ore. „Pentru mulți deputați din opoziție, sala de ședințe pare să fi devenit mai degrabă un platou de filmare decât un loc pentru dezbateri serioase. Pentru noi, însă, Parlamentul rămâne locul în care se muncește, se discută proiecte de lege și se iau decizii”, a comunicat parlamentara în același mesaj.

***

Întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă din 18 iunie, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI. Deputatul PAS, Radu Marian, a declarat pentru Nokta că el a fost cel care l-a propus pe Vangheli pentru această funcție. Mai târziu, pe o rețea de socializare, Marian a recunoscut că a greșit.

Ulterior, politicianul Dragoș Galbur a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la „MoldATSA” fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. RISE a scris că aceasta a fost angajată la începutul lunii iunie 2025 și ar fi fost plătită, în medie, cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei lunar în 2026. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu. Detalii AICI. Maia Sandu a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea Anastasiei Taburceanu. Președinta a adăugat că „este amoral să ei bani nemeritați și acești bani trebuie întorși”.

Pe 24 iunie, încă o verișoară a Maiei Sandu și-a dat demisia. Este vorba despre Tatiana Batin, care era șefa cabinetului președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Acesta a precizat că demisia a fost „de onoare” și este legată de incidentul cu sora ei, Anastasia Taburceanu. Detalii AICI. Între timp, politicianul Dragoș Galbur a afirmat că încă o rudă a Maiei Sandu ar fi fost numită fără concurs, de această dată la șefia unei sucursale a Moldelectrica. Compania Moldelectrica a respins acuzațiile, precizând că Iurie Sandu a fost desemnat în urma unui concurs intern. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: