Afacere de familie la Inspectoratului Energetic de Stat? Fostul șef, acuzat că și-a angajat ginerele în calitate de adjunct și a obținut ilegal peste 80 de mii de lei
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis act de constatare în privința fostului șef al Inspectoratului Energetic de Stat (IES) care a admis încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese. Este vorba despre Iacov Timciuc – fost deputat, ministru al Energeticii între 2001 și 2005 și ministru al Administrației Publice Locale în anul 2009. În perioada 2006-2009 a fost și ambasador în China.
Potrivit unui comunicat publicat de ANI pe 10 iulie, în perioada 2012-2019, subiectul vizat, exercitând funcția de șef al Inspectoratului ar fi luat decizii și a semnat – 136 de acte administrative și juridice – 21 de acte în privința sa și 115 acte l-au vizat pe ginerelui său, pe care l-ar fi angajat în anul 2011.
Potrivit materialelor din dosar, inspectorul de integritate a stabilit că, prin semnarea actelor administrative în privința sa, fostul șef al IES ar fi obținut beneficii ilegale în mărime de 81 700 lei, fapt pentru care persistă bănuiala rezonabilă de comitere a unei infracțiuni.
De menționat că fostul șef al IES, în anul 2018, a semnat un ordin intern prin care și-a desemnat ginerele în calitate de adjunct al său, urmând ca acesta să exercite funcția pe durata reorganizării IES prin fuziune cu Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. La rândul său, în perioada 2012 -2018, ginerele ar fi câștigat de pe urma celor 115 acte administrative și juridice – diferite premii și măriri substanțiale la salariu, în cuantum de 15%, 25% și 30% din salariu de funcție.
Pe cauza dată, ANI a sesizat Procuratura Generală.
Totodată, dacă actul de constatare va rămâne definitiv, inspectorul de integritate va sesiza instanța de judecată în vederea constatării nulității absolute a celor 136 de acte semnate de către subiect cu încălcarea dispozițiilor legale de declarare și soluționare a conflictelor de interese.
Iacov Timciuc a contestat actul ANI în instanța de contencios administrative.
Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.
Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.
„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.
Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.
„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.
Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.
Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.
Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.
Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.
