Persoanele LGBT+, oamenii care trăiesc cu HIV/SIDA și foștii deținuți rămân în continuare cele mai respinse grupuri sociale din Moldova. Noile date ale Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) pentru anul 2025 arată că nivelul de acceptare a acestor persoane s-a înrăutățit în ultimul an. Astfel, Indexul Distanței Sociale a urcat în 2025 la 2,6 puncte, față de 2,1 în 2024. Activiștii pentru drepturile omului explică că motivele sunt diverse: de la amplificarea discursurilor de ură în campaniile electorale, în special împotriva minorităților sexuale, până la alte cauze sociale și economice.
Totuși, dintre schimbările pozitive ce s-au manifestat, prejudecățile au scăzut ușor față de persoanele cu dizabilități fizice și față de minoritatea lingvistică, ceea ce indică o maturizare a toleranței etnice și sociale.
Cele mai respinse grupuri
- Persoanele LGBT+ înregistrează cel mai mare indice de distanță (5,6). Aproape trei pătrimi din populație nu le-ar accepta ca vecini sau colegi de muncă, iar respingerea este și mai pronunțată în cazul relațiilor apropiate, cum ar fi prietenii sau membrii familiei.
- Persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA au un indice de 4,4. Aproape jumătate din populație manifestă reticență față de relațiile apropiate, iar alte 50% evită chiar și relațiile funcționale, cum ar fi colegii de muncă.
- Foștii deținuți au un indice de 3,6. În aceste cazuri, majoritatea refuză orice tip de interacțiune, de la relații familiale până la simpla vecinătate sau colegialitate la locul de muncă. Stigmatizarea profundă afectează direct reintegrarea lor în societate.
Semnale pozitive
Prejudecățile au scăzut ușor în raport cu persoanele cu dizabilități fizice (indice 1,0) și față de minoritățile lingvistice (indice 0,8), sugerând o creștere a toleranței etnice în Republica Moldova.
„Datele din 2025 ne arată că polarizarea socială nu este doar un concept abstract, ci o realitate care afectează viețile a mii de cetățeni. Creșterea indicelui de la 2,1 la 2,6 este un simptom al unei societăți sub presiune, unde «ceilalți» devin ținte ale excluderii. Este imperativ să trecem de la simpla măsurare la intervenții sistemice care să deconstruiască aceste stereotipuri internalizate”, subliniază Cristina Cojocaru, reprezentanta CPD.
Potrivit acesteia, Republica Moldova se caracterizează printr-o polarizare accentuată, în care temele de identitate și valorile tradiționale sunt promovate intens, iar grupurile minoritare, în special persoanele LGBT+ și cele care trăiesc cu HIV/SIDA, sunt frecvent instrumentalizate în discursurile politice și mediatice.
Administratoarea Centrului GENDERDOC-M, Angelica Frolov, a declarat că rezultatele nu sunt surprinzătoare și că fenomenul nu ține doar de Republica Moldova, ci reflectă o tendință de înrăutățire la nivel global. Potrivit ei, alegerile din țară au amplificat situația, discursul de ură împotriva comunității LGBT+ fiind extrem de prezent în spațiul public. Din cele 244 de cazuri documentate în perioada electorală, 57 au vizat persoanele LGBT+, adică mai mult de o pătrime, iar acest lucru, spune Frolov, nu poate rămâne fără consecințe.
„Situația este complicată, situația este alarmantă. Unsprezece cazuri de atacuri motivate de ură au fost documentate în 2025, ca urmare a acestor discursuri, iar deja în 2026 am înregistrat trei cazuri de atac, inclusiv agresiuni fizice și tentative de omor. Asta este o consecință directă a urii care se răspândește în societatea noastră și care, în unele cazuri, este încurajată”, a menționat Frolov.
Potrivit analistei în domeniul combaterii discursului de ură la Promo-LEX, Irina Corobcenco, în cadrul ultimelor alegeri numărul cazurilor de discurs de ură a crescut de 1,7 ori față de scrutinul din 2021. Corobcenco a precizat că, în opinia organizației, campania electorală propriu-zisă a început mult mai devreme decât termenul oficial anunțat, iar societatea a intrat în această perioadă deja marcată de ură și dezinformare, fapt confirmat de datele colectate de Promo-LEX.
Ea a mai menționat că, deși indexul arată o scădere a prejudecăților față de persoanele cu dizabilități, a fost observată în paralel o creștere a cazurilor de discurs de ură în care sunt politizate tulburările mentale și psihice, acestea fiind folosite ca instrument de atac în dezbaterile publice.
„Vedem o scădere, dacă e să mă raportez la indexul distanței sociale, vedem o scădere în index a prejudecăților față de persoanele cu dizabilități, dar noi am observat, de fapt, o creștere a numărului de cazuri de discurs de ură prin care sunt politizate tulburările mentale și psihice”, a afirmat aceasta.
Măsurarea s-a realizat prin replicarea scalei Bogardus, pe un eșantion reprezentativ la nivel național. Indicele variază de la 0 (acceptare totală) la 6 (excludere din țară). Studiul face parte dintr-un efort multianual de monitorizare a echității și incluziunii în Republica Moldova, susținut de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Disclaimer! Redacția NM condamnă Condamnă apelurile de violență, dezumanizare, revanșism, xenofobie, discurs instigator la ură și exploatarea fobiilor dar și a prejudecăților, inclusiv în timpul războiului. Nu tolerăm manipulările îndreptate către divizarea oamenilor în „ai noștri” și „străini” în funcție de naționalitate, proveniență etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, posibilități limitate, viziuni, loc de trai, apartenență, orientare sexuală, etc. Misiunea noastră este informarea corectă a cititorilor despre ceea ce se întâmplă și susținerea principiilor drepturilor omului, toleranței, libertății de exprimare și gândire, diversitate, precum și respectarea drepturilor minorităților.
