„Ajută-ne să avem grijă de ei”. Campania Farmaciei Familiei continuă

Timp de 3 luni, ne propunem ca împreună cu tine să ajutăm 18 familii cu mulți copii frumoși, cuminți și muncitori, ce trăiesc la limita subzistenței și să le reamintim că orice lucru micuţ este de fapt un lucru mare, atât de mare cât zâmbetul unui copil.

La începutul lunii aprilie am lansat campania „Donează împreună cu noi”, cu sloganul „Ajută-ne să avem grijă de ei! Donează un produs, iar noi înmulțim faptele bune!”.

Vrem să îți mulțumim că ai donat, te-ai implicat și ai contribuit la o viață mai bună pentru familiile – beneficiare. Alături de tine am adus zâmbetul pe fața a șase familii cu mulți copii frumoși, activi și muncitori.

În luna mai ne propunem să ajutăm alte șase familii ce au condiții grele de trai și nu reușesc să ofere copiilor decât minimul necesar și acesta destul de greu.

Poveștile familiilor sunt diferite, dar toate pline de tristețe și dorință spre o viață mai bună.

Vezi aici povestile familiilor care sunt în asteptarea ajutorului tău.

Tu poţi contribui la crearea unei vieţi mai bune pentru persoanele aflate în dificultate.

Orice ajutor contează! Fiecare donaţie pentru beneficiarii noștri este foarte importantă.

Vă mulțumim! Campania continuă!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Directorul Teleradio-Moldova renunță la clauza privind 1,5 mln lei: „În februarie s-a examinat demiterea mea”

Directorul Teleradio-Moldova, Vladimir Țurcanu, a anunțat că renunță la clauza din contract care îi oferea dreptul la compensații de 1,5 milioane de lei în cazul în care ar fi fost demis înainte de termen. Reacția vine după ce redacția Cu Sens a publicat o investigație care îl vizează pe Țurcanu. Printre altele, în anchetă sunt prezentate declarații și bonuri fiscale din care reiese că Vladimir Țurcanu ar fi plătit cu cardul corporativ mai multe achiziții, utilizate, de fapt, în scop personal. Țurcanu susține că investigația ar fi „părtinitoare”.

„Investigația este părtinitoare și susține, după părerea mea, cauza unor grupuri de interese, din interiorul instituției și din afara ei. Voi plasa aici mai târziu comentarii despre persoanele care apar în film”, a spus șeful TRM pe pagina sa de Facebook.

El susține că cheltuielile acoperite de cardul corporativ au vizat de fapt zeci de întâlniri și cadouri de protocol cu experți locali și străini, parteneri și decidenți, care au adus investiții importante instituției și au economisit resurse în primii ani de activitate la TRM. În plus, potrivit lui Țurcanu, Curtea de Conturi nu ar fi identificat deficiențe majore în procedurile de achiziții ale companiei.

„Acum, este în interesul nostru să ne apărăm reputația profesională, de aceea Departamentul financiar al TRM a transmis astăzi către Curtea de Conturi toate copiile facturilor care se referă la cheltuielile de protocol, ca să le fie analizate conformitatea”, a mai spus acesta.

Țurcanu a mai explicat că renunțarea la clauza contractuală survine după reintroducerea recentă a principiului de inamovibilitate a directorului general al TRM, la insistența Consiliului Europei:

„Până atunci voi renunța la clauza financiară specială din contractul meu încheiat cu instituția. Scopul acestei clauze a fost să prevină demiterea mea înainte de termenul stabilit de lege. Este posibil ca această clauză să fi contat în calculele decidenților politici care, după cum mi s-a comunicat pe căi neoficiale, au examinat în luna februarie a acestui an demiterea mea din funcție. Respectiva clauză nu mai este de actualitate după reintroducerea recentă în lege, la insistența Consiliului Europei”, se mai arată în mesajul său.

În următoarele săptămâni, Țurcanu a anunțat că va participa la audieri în fața Comisiei parlamentare pentru mass-media pentru clarificarea celorlalte constatări ale Curții de Conturi.

„Voi reveni”, a mai precizat directorul TRM.

Interesele din spatele scandalurilor de la TRM

Investigația redacției Cu Sens relevă că, de când Vladimir Țurcanu a preluat conducerea TRM în decembrie 2021, compania a trecut prin mai multe scandaluri interne. Angajați și foști angajați au reclamat utilizarea abuzivă a cardului corporativ pentru cumpărături personale, sancțiuni disciplinare nejustificate și concedieri abuzive.

O fostă subalternă a directorului, care a preferat anonimatul, povestește că i s-a cerut să justifice bonuri cu produse personale achiziționate pe cardul corporativ:

„Am refuzat în nenumărate rânduri să încadrez cheltuielile în deplasări oficiale, știind care era destinația lor reală”, a spus femeia.

Sursa: Cu Sens

Datele oficiale arată că cheltuielile de protocol ale TRM au depășit frecvent bugetele anuale: de la 39,8 mii lei în 2022, acestea au ajuns la 1,3 milioane lei în 2023, iar în 2025 s-au cheltuit deja 165,3 mii lei în primele șase luni, deși planul prevedea 150 mii lei.

Înainte de a prelua conducerea TRM, Vladimir Țurcanu a lucrat în mai multe instituții media, a fost membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului și consilier al președintelui Nicolae Timofti, iar în 2019 a avut scurte experiențe politice ca lider al Partidului Popular Românesc și vicepreședinte al Partidului Unității Naționale.

Întreaga investigație a redacției CuSens poate fi citită AICI.
***
Precizăm că pe 11 noiembrie, președinta Comisiei parlamentare pentru mass-media, deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei a anunțat că reprezentanții conducerii companiei „Teleradio-Moldova” (TRM) și cea a Consiliului de Supraveghere al acesteia urmează să fie audiați pe platforma parlamentară. Deputata a spus că imediat după transmiterea oficială a raportului către Parlament, vor fi organizate audierile publice.

Compania publică TRM a declarat că a luat act de raportul Curții de Conturi și a implementat o parte dintre recomandări. Referitor la semnarea reciprocă a contractelor de muncă dintre președintele Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare (CSD) și directorul TRM, compania a explicat că situația s-a produs din cauza unui vid legislativ și că prevederile contractului individual de muncă al directorului general nu încalcă Codul Muncii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Opt deputați și-au dat demisia. Mandatele vacante vor fi atribuite candidaților supleanți

Parlamentul Republicii Moldova a luat act, în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie, de demisia a opt deputați. Cinci dintre ei provin din fracțiunea PAS – Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel –, două deputate din Partidul Nostru – Nina Cereteu și Stela Onuțu –, iar un deputat din Blocul Alternativa – Ion Ceban.

Demisiile au fost depuse în contextul în care parlamentarii au ales să-și continue activitatea în funcțiile pe care le dețineau anterior, cererile fiind înregistrate pe 14 noiembrie 2025.

Conform Legii privind statutul deputatului, mandatele vacante vor fi atribuite supleanților de pe listele partidelor: Ana Oglinda, Vladimir Rusu, Vasile Porțevschi, Oleg Canațui și Efimia Bandalac (PAS), Constantin Cuiumju și Alexandr Severin (Partidul Nostru) și Angela Cutasevici (Alternativa).

Potrivit legislației, mandatul de deputat este incompatibil cu anumite funcții publice, iar atribuirea mandatelor supleanților se realizează automat conform listei electorale oficiale.

***

Amintim că președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat pe 12 noiembrie că cinci deputați PAS vor renunța la mandatele lor și se vor întoarce la funcțiile pe care le ocupau înainte de validarea alegerilor. Este vorba despre Roman Cojuhari, Nicolae Drăgănel, Maria Acbaș, Constantin Cheianu și Viorel Bostan.

Maria Acbaș a explicat că a decis să renunțe la mandatul de deputat pentru a se concentra pe dezvoltarea afacerii sale, respingând orice legătură cu finanțări de la persoane apropiate oligarhului Ilan Șor. În același timp, Constantin Cheianu a invocat probleme de sănătate, precizând că nu vrea să compromită nici activitatea parlamentară, nici propria stare fizică.

La rândul său, Roman Cojuhari a anunțat că va continua munca începută la Agenția Proprietății Publice, urmărind finalizarea reformelor și obținerea de rezultate concrete.

Viorel Bostan va reveni la activitatea în învățământul superior, iar Nicolae Drăgănel va rămâne președinte al raionului Călărași, continuând să dezvolte localitățile din raion.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

„Imităm că avem grijă“. Cum s-au luat la harță deputații din cauza Programului de împădurire

Programul Național de Împădurire, lansat acum doi ani, a fost în centrul unei dezbateri aprinse în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie a Parlamentului. Deputatul PAS, și fostul ministru al Mediului, Sergiu Lazarencu a subliniat importanța „Generației Pădurii” și a unei Moldove mai verzi, în timp ce opoziția a acuzat guvernarea că mimează grija pentru mediu, criticând calitatea puieților plantați și sugerând că evenimentul servește mai mult drept exercițiu de imagine.

„Moldova europeană înseamnă pace, dezvoltare, prosperitate. Înseamnă un mediu curat și mai multe păduri”, a declarat deputatul PAS Sergiu Lazarencu, îndemnând cetățenii să participe la acțiunile de plantare programate pentru weekend.

Potrivit fostului ministru al Mediului, în ultimii doi ani au fost împădurite deja 17 mii de hectare, iar obiectivul este de a ajunge la 20 de mii până la sfârșitul anului.

„Astăzi nu este despre PR politic, ci despre ce lăsăm în urma noastră. Mai multe păduri înseamnă mai multă apă, sol fertil și o țară mai rezilientă la schimbările climatice”, a subliniat el.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a criticat programul, susținând că statul doar „mimează grija față de păduri”.

„M-am săturat să primesc puieți care în 90% din cazuri mor. Cu acești „ouășori”, nici mistreții nu-i vom hrăni, nici copaci nu vom mai avea. Domnule Grosu, dacă se poate, poate luăm o decizie ca să punem puieții de la un metru în sus. Adică, să plantăm cu adevărat și să modificăm legislația. Să nu mai punem ghindii sau puieți care, peste 2–3 ani, nu dau niciun rezultat. Totuși, trebuie să începem să plantăm copaci”, a subliniat deputatul.

Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea (PSRM), a abordat subiectul dintr-o perspectivă mai structurală și instituțională, subliniind că problema nu ține doar de plantarea puieților, ci de organizarea întregului sector silvic.

Acum patru ani, Republica Moldova înregistrase puțin peste 11% suprafață împădurită. Astăzi, procentul este tot 11%, ceea ce arată o dinamică stagnată și necesitatea unor propuneri concrete. Astăzi, pădurarii sunt lăsați să se descurce singuri, fără salarii decente și fără statut clar. Nu putem aștepta miracole fără să stabilim reguli clare, un Cod Silvic și o implicare reală a statului în administrarea pădurilor”, a explicat Batrîncea.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, lider al blocului Alternativa, a ironizat promisiunea guvernării:

„Guvernarea iar va planta ghinde. ‘Generația pădurii’ a mai plantat și în urmă au rămas câmpurile pârloagă. În Chișinău plantăm arbori cu balot — luați exemplu”, a spus edilul pe pagina sa de Facebook.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a intervenit în dezbaterea parlamentară pe tema împăduririi, subliniind că responsabilitatea față de mediu nu este doar a Guvernului, ci a fiecărui cetățean. Perciun a criticat lipsa de coeziune politică și a cerut implicarea tuturor actorilor sociali în programele naționale.

„Nu este vorba doar despre plantarea puieților, ci despre educația generației viitoare și despre responsabilitatea civică a fiecăruia. Ministerul Educației va participa activ pe 15 la plantările de puieți, iar tinerii trebuie să vadă că acțiunea lor contează pentru mediul în care vor trăi. Fiecare hectar împădurit înseamnă nu doar mai multă apă și sol fertil, ci și un exemplu viu de implicare pentru elevi și studenți. Dacă nu reușim să integrăm aceste valori în educație, riscăm ca schimbările climatice să afecteze direct comunitățile, fără ca nimeni să fi învățat cum să prevină sau să gestioneze efectele lor”, a subliniat oficialul.

Amintim că pe 15 noiembrie, în Republica Moldova va fi dat startul campaniei naționale de împădurire „Generația Pădurii”, din această toamnă. Membrii Guvernului, împreună cu voluntarii, vor planta 27 de hectare de pădure în localitatea Mihailovca din raionul Cimișlia, iar acțiuni de plantare vor avea loc în aceeași zi în toate raioanele țării. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Parlamentul a susținut în prima lectură denunțarea acordului cultural cu Rusia pe fundalul criticii opoziției: „Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac”

Parlamentul de la Chișinău a susținut în prima lectură proiectul de denunțare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, , în ciuda criticilor opoziției. Decizia a fost luată pe 13 noiembrie, cu votul a 60 de deputați PAS și Democrația Acasă. Comuniștii, socialiștii, Alternativa și Partidul Nostru au votat împotrivă.

Proiectul a fost prezentat în plen de ministrul Culturii, Cristian Jardan. Oficialul a reiterat, de la tribuna Parlamentului, că acordul cu Rusia poate fi utilizat ca un instrument pentru dezinformare și reprezintă un risc pentru securitatea informațională a țării noastre. „Denunțarea acestui centru nu este împotriva culturii și a limbii ruse, care sunt respectate în Moldova”, a dat asigurări Jardan.

Despre riscul de dezinformare în contextul actualei situații geopolitice au vorbit și deputații PAS.

„Rusia își alungă cei mai buni artiști și oameni de cultură din țară, îi bagă la pușcărie, noi – le acordăm cetățenia noastră”, a declarat deputatul Constantin Cheianu, jurnalist și scriitor de profesie. „Rusia ne-a declarat război hibrid și recurge la frică și bani, noi trebuie să ne apărăm așa cum putem, adică denunțând Acord cu privire la centrul de cultură rusă”, a mai spus Cheianu.

Când o să avem în fruntea Rusiei un om teafăr, care nu propagă războiul, probabil o să vorbim despre alte lucruri interesante, dar atât timp cât avem un nebun, care ucide în țara vecină proprii lui conaționali – ruși ucide – acolo tot cultură a fost? Propaganda poate fi făcută și prin cultură, și prin alte acțiuni, iar Moldova trebuie să se protejeze”, a declarat, la rândul său, președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp.

Opiniile în opoziție s-au împărțit. Dacă socialiștii și comuniștii au criticat proiectul propus de Guvern, atunci fracțiunea Partidului „Democrația Acasă” l-a susținut. „Rămânem consecvenți”, a declarat Vasile Costiuc.

„Varianta „Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac” deja nu trece. Foarte bine înțeleg ce fac”, a declarat comunista Inga Sibova. Parlamentara susține că, prin denunțarea acordului vor avea de suferit nu cetățenii ruși, dar moldovenii, „indiferent cât de mult își dorește majoritatea parlamentară să deranjeze Federația Rusă”.

Și socialistul Bogdan Țîrdea a criticat denunțarea acordului care va duce la închiderea Centrului rus de știință și cultură de la Chișinău: „Când cultura devine dușmanul puterii, înseamnă că puterea s-a întors cu fața spre întuneric”.

Denunțarea acordului nu a fost susținută nici de fracțiunea Partidului Nostru. „Daca eram eu la guvernare, avea să-l închid altfel. (…) Nu vom participa la acest joc”, a declarat Renato Usatîi.

Și fracțiunea Alternativa a votat împotrivă: „În această luptă uităm de oamenii simpli, pentru care acest centru a rămas ultimul loc unde se puteau întâlni, vorbi”, a declarat Gaik Vartanean.

***

Amintim, acordul cultural cu Rusia a fost semnat în anul 1998, la Moscova și a intrat în vigoare în iulie 2001. În baza documentului, Federația Rusă a deschis la Chișinău, în 2009, Centrul Cultural Rus. De la momentul ratificării Acordului, Republica Moldova nu a instituit un Centru cultural în Federația Rusă.

În prezent, Centrul Cultural Rus se află sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și este finanțat de către Agenția Rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Aceasta a fost introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept Russkiy Mir”.

Denunțarea Acordului a fost inițiată în februarie 2025, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei grave încălcări a spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești. Pe 5 noiembrie, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege car


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

novostipmr.com

Nouă țări, inclusiv Ucraina, se alătură deciziei privind prelungirea regimului de sancțiuni a UE împotriva liderilor Transnistriei

Nouă state s-au alăturat decizie privind prelungirea regimului de sancțiuni împotriva conducerii de facto a regiunii transnistrene al UE. Este vorba despre Ucraina, Albania, Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Norvegia, transmite IPN.

Amintim că Consiliul European a prelungit cu un an regimul măsurilor restrictive împotriva conducerii de facto a regiunii transnistrene în octombrie.

Mecanismul a fost creat în 2003 pentru a sancționa membrii liderilor nerecunoscuți ai regiunii responsabili de blocarea soluționării politice a conflictului transnistrean și de campaniile împotriva școlilor cu grafie latină. Lista inițială includea liderul de atunci Igor Smirnov și apropiații săi, iar de-a lungul anilor listele au fost modificate de mai multe ori. În 2010 aplicarea sancțiunilor a fost suspendată, iar în 2012 toți membrii conducerii au fost excluși, astfel că niciun oficial nu mai era vizat.

De atunci, UE menține mecanismul ca instrument de presiune politică, pentru a demonstra că restricțiile pot fi aplicate rapid dacă situația o va impune, chiar dacă momentan niciun lider transnistrean nu se află sub sancțiuni.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: