pravda.com

Al 53-lea schimb de prizonieri dintre Ucraina și Rusia: printre cei 100 de ucraineni eliberați se numără 10 civili

Direcția principală de informații a Ministerului Apărării de la Kiev a anunțat că, în noaptea de 28 spre 29 iunie, s-a încheiat cel de-al cincizeci și treilea schimb de prizonieri de război dintre Ucraina și Federația Rusă. Astfel, în Ucraina au fost întorși 90 de militari și 10 civili, iar în Rusia – 90 de militari, scrie Ucrainskaya Pravda. 

Prima etapă a schimbului de prizonieri de război a avut loc pe 25 iunie, Ucraina și Rusia făcând schimb de a câte 90 de militari. Zece ucraineni care au fost condamnați în peninsula anexată ilegal de Rusia Crimeea, în autoproclamata „DNR” și în Belarus au fost întorși în Ucraina ca parte a celei de-a doua etape a schimbului de prizonieri de război.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că printre cei care s-au întors se numără vicepreședintele Mejlis-ului poporului tătar din Crimeea, Nariman Dzhelyal, care a fost reținut în 2021. Ucraina a returnat, de asemenea, preoții Bisericii Greco-Catolice Ucrainene Bogdan Galeta și Ivan Levițki, un angajat al Muzeului de Artă Gorlovka Elena Peh și Valerii Matyușenko, care a fost acuzat de spionaj de tribunalul „DNR”. De asemenea, în Ucraina s-au întors Nicolai Șveț, Natalia Zaharenco, Pavel Kuprienko, Ludmila Goncearenko și Ecaterina Briuhanova, care au fost condamnați în Belarus.

„Mulțumesc fiecărui și fiecăreia pentru ajutor! Vreau să mulțumesc echipei noastre care lucrează la eliberarea prizonierilor și să recunosc eforturile Vaticanului de a-i aduce pe acești oameni acasă. Îi vom elibera pe toți ai noștri”, a transmis Vladimir Zelenski pe canalul său de Telegram.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: