ziarulprofit.ro

Al doilea caz de lepră confirmat în România: sunt primele îmbolnăviri timp de 44 de ani

În România au fost confirmate două cazuri de lepră, pe 11 și 12 decembrie. Sunt primele astfel de cazuri în România după mai mult de 40 de ani. Alte două cazuri sunt în curs de evaluare clinică. Informațiile au fost comunicate de Ministerul român al Sănătății și Direcția de sănătate publică a județului Cluj.

Pe 11 decembrie, Ministerul român al Sănătății anunța că a fost confirmat un caz de lepră (boala Hansen). Instituția preciza că alte trei cazuri erau în curs de evaluare. „Toate cele patru persoane sunt de sex feminin, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon SPA din Cluj-Napoca”, a comunicat ministerul, adăugând că a dispus suspendarea activității salonului până la finalizarea anchetei epidemiologice.

Potrivit instituției, la spitalul din Cluj s-au prezentat inițial două dintre cele patru persoane. Acestea, cu vârste de 21 și 25 de ani, provin din Indonezia. Persoanele au fost supuse mai multor investigații. Pe baza datelor microbiologice, unul dintre cazuri a fost confirmat pe 11 decembrie. „A fost început tratamentul specific OMS pentru lepră. După inițierea tratamentului, riscul de transmitere scade până la dispariție”, comunica ministerul.

Pe 12 decembrie, Direcția de sănătate publică a județului Cluj a anunțat că a fost confirmat și al doilea caz de lepră. „Alte două cazuri sunt în curs de evaluare clinică și microbiologică, în baza leziunilor cutanate și a criteriilor epidemiologice”, a precizat Direcția.

Potrivit Ministerului român al Sănătății, ultimul caz de lepră a fost diagnosticat în România în 1981. La nivel european, cazurile sunt sporadice, majoritatea la persoane care provin din zone endemice din Asia, Africa sau America Latină, a comunicat instituția.

Conform ministerului, lepra este o boală cu evoluție lentă și contagiozitate redusă. Transmiterea necesită expunere prelungită. Boala nu se transmite prin: strângerea mâinii, îmbrățișare, călătorii în mijloacele de transport în comun, proximitate scurtă sau folosirea spațiilor comune. Potrivit ministerului, având în vedere dezvoltarea lentă a bacteriei Mycobacterium leprae, sursa infecției este dificil de identificat. Libertatea.ro scrie că boala afectează pielea, nervii periferici, mucoasa căilor respiratorii superioare și ochii. Simptomele leprei includ semne vizibile și senzații neobișnuite pe piele. Primele simptome pot fi pete roșii sau depigmentate, zone cutanate cu sensibilitate redusă sau absentă, amorțeală, furnicături în membre, răni nedureroase pe mâini și picioare, precum și slăbiciune musculară. Dacă boala nu este tratată, pot apărea complicații mai severe. Acestea includ îngroșarea pielii, afectarea nervilor periferici, pierderea genelor sau a sprâncenelor, congestie nazală și sângerări nazale. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Prima ședință a Comisiei naționale pentru integrare europeană cu noul Guvern: îndemnul Maiei Sandu

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a prezidat, pe 27 iulie, ședința Comisiei naționale pentru integrare europeană, la care au participat pentru prima dată membrii noului Guvern condus de premierul Vasile Tofan.

În cadrul ședinței a fost prezentat bilanțul implementării Programului Național de Aderare pentru primul semestru al anului 2026, a anunțat instituția prezidențială. Totodată, potrivit sursei citate, au fost evaluate progresele privind îndeplinirea criteriilor intermediare pentru capitolele 23 și 24, referitoare la justiție, drepturile fundamentale, libertate și securitate.

Conform Președinției, agenda ședinței a inclus și prioritățile de integrare europeană ale noului Guvern, precum și pregătirile pentru Pachetul de Extindere pentru anul 2026, care reprezintă evaluarea anuală a progreselor țării noastre de către Comisia Europeană.

„Avansarea Republicii Moldova pe calea europeană se construiește prin reforme implementate consecvent și prin rezultate concrete, resimțite de cetățeni”, a declarat Maia Sandu.

Astfel, președinta a îndemnat instituțiile statului, autoritățile publice centrale și locale, societatea civilă și sectorul privat „să rămână mobilizate și să-și coordoneze eforturile pentru a menține ritmul transformărilor”.

presedinte.md
presedinte.md
presedinte.md

Vasile Tofan și echipa sa guvernamentală au fost învestiți în funcție pe 22 iulie, după ce Parlamentul le-a acordat vot de încredere cu o zi înainte.

***

Comisia națională pentru integrare europeană a fost constituită pe 22 aprilie 2022, prin decret prezidențial. Rolul acesteia este de a gestiona procesul de aderare la UE. Comisia este condusă de președinta Maia Sandu și reunește reprezentanții tuturor instituțiilor-cheie implicate în procesul de integrare europeană – Guvernul, Parlamentul, Președinția și alte autorități publice, precum și reprezentanți ai societății civile.

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024.

Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare. Pe 14 iulie, Republica Moldova și Uniunea Europeană au deschis negocierile de aderare pentru Clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul celei de-a treia Conferințe interguvernamentale Republica Moldova–Uniunea Europeană, desfășurată la Bruxelles.

În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: