ziarulprofit.ro

Al doilea caz de lepră confirmat în România: sunt primele îmbolnăviri timp de 44 de ani

În România au fost confirmate două cazuri de lepră, pe 11 și 12 decembrie. Sunt primele astfel de cazuri în România după mai mult de 40 de ani. Alte două cazuri sunt în curs de evaluare clinică. Informațiile au fost comunicate de Ministerul român al Sănătății și Direcția de sănătate publică a județului Cluj.

Pe 11 decembrie, Ministerul român al Sănătății anunța că a fost confirmat un caz de lepră (boala Hansen). Instituția preciza că alte trei cazuri erau în curs de evaluare. „Toate cele patru persoane sunt de sex feminin, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon SPA din Cluj-Napoca”, a comunicat ministerul, adăugând că a dispus suspendarea activității salonului până la finalizarea anchetei epidemiologice.

Potrivit instituției, la spitalul din Cluj s-au prezentat inițial două dintre cele patru persoane. Acestea, cu vârste de 21 și 25 de ani, provin din Indonezia. Persoanele au fost supuse mai multor investigații. Pe baza datelor microbiologice, unul dintre cazuri a fost confirmat pe 11 decembrie. „A fost început tratamentul specific OMS pentru lepră. După inițierea tratamentului, riscul de transmitere scade până la dispariție”, comunica ministerul.

Pe 12 decembrie, Direcția de sănătate publică a județului Cluj a anunțat că a fost confirmat și al doilea caz de lepră. „Alte două cazuri sunt în curs de evaluare clinică și microbiologică, în baza leziunilor cutanate și a criteriilor epidemiologice”, a precizat Direcția.

Potrivit Ministerului român al Sănătății, ultimul caz de lepră a fost diagnosticat în România în 1981. La nivel european, cazurile sunt sporadice, majoritatea la persoane care provin din zone endemice din Asia, Africa sau America Latină, a comunicat instituția.

Conform ministerului, lepra este o boală cu evoluție lentă și contagiozitate redusă. Transmiterea necesită expunere prelungită. Boala nu se transmite prin: strângerea mâinii, îmbrățișare, călătorii în mijloacele de transport în comun, proximitate scurtă sau folosirea spațiilor comune. Potrivit ministerului, având în vedere dezvoltarea lentă a bacteriei Mycobacterium leprae, sursa infecției este dificil de identificat. Libertatea.ro scrie că boala afectează pielea, nervii periferici, mucoasa căilor respiratorii superioare și ochii. Simptomele leprei includ semne vizibile și senzații neobișnuite pe piele. Primele simptome pot fi pete roșii sau depigmentate, zone cutanate cu sensibilitate redusă sau absentă, amorțeală, furnicături în membre, răni nedureroase pe mâini și picioare, precum și slăbiciune musculară. Dacă boala nu este tratată, pot apărea complicații mai severe. Acestea includ îngroșarea pielii, afectarea nervilor periferici, pierderea genelor sau a sprâncenelor, congestie nazală și sângerări nazale. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: