PAS

Alaiba așteaptă ca în Parlament să vină procurorul general ca să ceară ridicarea imunității mai multor deputați

Deputatul PAS Dumitru Alaiba așteaptă ca în Parlament să vină din nou procurorul general ca să solicite ridicarea imunității „la pachet” a vreo 20 deputați. Alaiba face trimitere la deputații, care împreună cu socialistul Igor Dodon au purtat pe 9 mai, panglica negru-oranj.

„Legea, odată votată, este una pentru toți. Și nimeni nu e mai presus ca legea. Așa o spun cu fălcile umflate, nu? Și nu contează, votezi tu în parlament pentru sau împotriva. Dacă este majoritate, asta devine lege. Mai presus de păreri și simpatii personale, noi construim o țară. Un sistem democratic bazat pe legi. Unde exemplul personal al fiecărui deputat este acel test”, susține Alaiba.

Deputații trebuie să fie exemplu de respectare a legilor. Chiar și a legilor care, poate, nu le plac, mai precizează Dumitru Alaiba.

„Să înțeleg că ne așteptăm Procurorul General să vină în parlament să solicite ridicarea imunității la pachet a vreo 20 deputați. De data asta, pentru a le aplica amendă (sau muncă în folosul comunității), dar va fi un antrenament pentru chestii mai mari. Vin ele și Bahamas și altele, sunt sigur. Dar pentru început să se obișnuiască cu ridicarea imunității”, spune Alaiba.

Pe de altă parte, secretarul executiv al PSRM Vlad Bătrîncea a declarat pentru un post privat de televiziune, că imunitatea nu este oferită pentru business sau pentru interese proprii, ci pentru a vota și a se expune liber în mandatul de deputat.

„Imunitatea este oferită, ca de exemplu cum a fost în 2019 când am dat jos de la guvernare regimul PDM, ca să ajungi elementar până în Parlament și să poți participa la vot, fără ca să fii oprit de polițist sau reținut pentru 72 de ore. Imunitatea este oferită pentru ca deputatul să poată apăra interesele publice fără ca să fie persecutat. Imunitatea nu este oferită pentru business sau pentru interese proprii. Statutul de imunitate al deputatului nu-și are originile în politica moldovenească”, a spus Batrîncea.

Socialistul a mai declarat că acest subiect poate fi discutat doar atunci când în Moldova vom avea o justiție liberă și independentă.

Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), a spus pentru Radio Europa Liberă că poliția a constat că 10 membri ai parlamentului au purtat la 9 mai panglica interzisă, încălcând legea.

Dar poliția nu poate aplica amenzi deputaților, care se bucură de imunitate parlamentară, așa încât urmează să ceară intervenția procurorilor.

Doctorul în drept Oleg Pantea, care predă dreptul contravențional la Universitatea de Stat din Moldova, a explicat pentru Radio Europa Liberă că, și în cazul contravențiilor, deputații pot fi trași la răspundere doar dacă parlamentul își dă încuviințarea prin vot.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

EPA

Migranții aflați ilegal în UE vor fi deportați în Africa. Cinci state pregătesc un plan comun

Cinci state membre ale Uniunii Europene au anunțat că vor deschide, în 2027, un centru pentru migranții deportați din Europa, în Rwanda. La acest proiect vor participa Germania, Țările de Jos, Danemarca, Austria și Grecia, transmite BBC.

Guvernele olandez și danez au anunțat că centrul va începe să primească migranți în 2027. Potrivit acestora, acolo vor fi transferate persoanele care se află ilegal pe teritoriul celor cinci state europene.

Odată ajunși în Rwanda, migranții vor avea posibilitatea să se integreze în societatea locală. Ei vor putea să locuiască în această țară, să studieze, să muncească și să beneficieze de servicii medicale. De asemenea, vor avea opțiunea de a se întoarce în țările de origine, dacă își doresc acest lucru, se arată într-un comunicat comun al celor două guverne.

Ministrul rwandez de Interne, Vincent Biruta, a declarat că țara sa este pregătită să le ofere migranților „o soluție sigură, legală și demnă”.

La rândul lor, autoritățile olandeze susțin că migranții vor putea opta pentru o altă soluție decât transferul în Rwanda, în cazul în care nu pot fi trimiși în țările de origine. Totodată, în prima etapă a proiectului, Țările de Jos vor trimite în Rwanda doar bărbați care călătoresc singuri. Prioritate vor avea, în special, persoanele provenite din țări aflate în aceeași regiune cu Rwanda.

Un plan asemănător a fost promovat anterior și de guvernul conservator din Marea Britanie, care intenționa să trimită solicitanții de azil în Rwanda. Proiectul a fost însă blocat în urma mai multor acțiuni în instanță, iar după venirea laburiștilor la putere, în 2024, Londra a renunțat definitiv la această inițiativă.

Spre deosebire de planul britanic, noua schemă europeană prevede că migranții vor fi trimiși în Rwanda doar după ce vor epuiza toate căile legale prin care ar putea rămâne în Europa. Guvernul britanic intenționa, în schimb, să deporteze persoanele înainte de a fi soluționate cererile lor de azil.

Actualul guvern britanic nu exclude posibilitatea de a participa la noul proiect și a anunțat că urmărește „cu interes” modul în care acesta va fi pus în aplicare.

Cum va funcționa proiectul

La o conferință de presă organizată la Viena, cancelarul Austriei, Christian Stocker, a declarat că cele cinci state europene își propun să reducă presiunea asupra sistemului de azil al UE și să descurajeze tentativele periculoase ale migranților de a ajunge în Europa traversând Marea Mediterană.

Potrivit unor surse diplomatice citate de AFP, centrul din Rwanda va funcționa inițial în cadrul unui proiect-pilot și va putea găzdui aproximativ 100 de persoane. Fiecare dintre cele cinci state participante ar urma să trimită câte 20 de migranți.

La organizarea proiectului ar putea contribui și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), o agenție a ONU.

„OIM are o experiență vastă în acordarea de asistență migranților aflați în tranzit, inclusiv în situații dificile”, a declarat un reprezentant al organizației. Acesta a precizat că agenția poartă discuții cu mai multe state europene privind „planurile de creare a unor centre de returnare a migranților sau a unor mecanisme similare”.

Jurnaliștii BBC au remarcat faptul că în mai multe țări europene urmează să aibă loc alegeri, iar autoritățile încearcă să le demonstreze alegătorilor că pot gestiona și controla fenomenul migrației.

Reacția organizațiilor pentru drepturile omului

Noua inițiativă europeană a fost criticată deja de organizațiile pentru drepturile omului.

Clementine de Montjoye, expertă în problemele Africii în cadrul Human Rights Watch, atrage atenția asupra situației drepturilor omului din Rwanda.

Potrivit acesteia, autoritățile rwandeze reprimă vocile critice, efectuează arestări fără respectarea procedurilor legale și îi tratează abuziv pe deținuți. De asemenea, acestea oferă sprijin grupărilor rebele înarmate din Republica Democrată Congo, țară vecină.

„Dacă Kigali va primi bani pentru organizarea programului de deportare, acest lucru nu doar că va provoca suferință și va afecta persoanele deportate, ci va oferi și resurse financiare și influență politică unui guvern responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, atât în propria țară, cât și în străinătate”, a declarat reprezentanta Human Rights Watch.

Potrivit datelor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), în primele zece luni ale anului 2026 au fost înregistrate 110 000 de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene, cu 29% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În octombrie au fost raportate aproximativ 18 100 de cazuri de trecere ilegală a frontierei. Numărul acestora a fost cu 6% mai mic față de aceeași lună a anului trecut, dar cu 22% mai mare comparativ cu luna septembrie.

Autoritățile europene pun această creștere pe seama numărului tot mai mare de migranți care ajung în Europa pe ruta vest-africană, prin care încearcă să ajungă în Insulele Canare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: